OVO, 323p..pdf

Multe drumurl strAine 295
-particulard, fost comunicat de prietenul erudit Theodor
Morren. Asezat in otelul Leultii de Aur" din orasul
asa de curat, in care se spdlau Simbäta l faladele
strdzile, fiecare luind jurndtatea din fa/a sa, intre livezile
care duceau la Scheveningen si la Marea Nordului, bdtutd
de vintutile red, la o parte de once zgomot, de once
grijd, de once viald chiar, inchis in oddi/a unde pregdtiam,
seara, pref.* istoricd la Documeutele Bistriter ,
am trdit sdptdmini de eremiticd singurdtate, care m'au
Matt sa in/eleg sporul, migala, perfecpa vechilor eruditi
din mdndstiri, cad trdiau numai viala pe care o scriau. Pe
cdminul de marknurd, ceasornicul din veacul al XVIII-lea
ticiia molcom ceasurile, si une ori aripi albe din coafa"
totdeauna proaspatd anuntau fdrd cel mai mic zgomot
a parip fetei care ingrijia odaia cu o abstractd corectitudine
mutd. Seara, restaurantul mieu era, ling sala oaspe/ilor
de -carl Ind feriam, o ()dale din vechea casa burghesd,
unde un serviciu aproape invisibil schimba talerele
in marea tdcere pe care pdrea cd o intrerup §oaptele
intime ale celor cari cindva locuiserd acolo.
Dar, inainte de a culege aceste adause la informatia de
care aveam nevoie pentru injghebarea, Inca indepdrtatd,
a unei noi Istorii a Rominilor, nevoia de a putea fixa,
in vederea celei a secolului al XVII-lea numai, cerutd
de D. A. Sturdza pentru Exposilia jubilard, arndnuntele
cele mai precise al acestui timp, ru'a fAcut sa cunosc,
nu numai archivele sdsesti, catre care md indreptam pen-.
tru acest lucru stiintific, dar insdsi viala, de fo/os nepre--
/tilt pentru noua clirectie in ideile mele, a fra/ilor nostri
ardeleni.
Cercetdrile fost deosebit de spornice. In diminea/a
de tarn& in Brasovul asa de frumos supt ninsoare, cu un
frig care intrecea i amintirile mele dirdiite din Botosani
§"1 pe care-I sim/iam si in salonul rau inalzit din Vila