OVO, 323p..pdf

170 0 %dap de dm
fa/A de Iacobiní mi-am insu0t-o, pe cind din Carlyle nu
cuno0eam decit acea carte el:Ana despre Erol care nu
se poate traduce bine in frantuze0e.
Dar in filosofle se deschideau marile orízonturi, de
care am fost a§a de ispítit, incit primul mieu gind a
fost acela de a ma fíxa In acest ímens domeníu de
cugetare in care atitea descoperirí de laboratoriu, recente,
stAteau aldturi de superbele clddiri de cugetare ale unei
metafísice care Inca nu muríse cu totul.
N'avea cíneva decit greutatea alegerii. Erau i repre.
sintantli acelei vechí metafisice, total perimate, dar incd
ap de atragatoare, í atragatoare pentru toate timpurile
prín indrdzneala arhitecturli i pan puterea credintíí cuprinse
in ea. Am cent de la un cap& la altul Estetica"
lui Hegel i, ca sd md orientez asupra desvoltdrii acestor
¡del supranaturalea, aveam cartea, interesantd, a ha Flint,
Psihologia luí Wundt, pe care abía erau sa-1 cunoasca mai
tdrziu colegí ai mid. din Bucure01 ca d. C. RAdulescu-
Motu, dupd ce trecuserd in strainatate, cdci acolo, la
Bucure0ii lor, Malorescu n'avea nevole de nimicuri de
laboratorií 0 crea 0 fard aceasta tínere genii filosofíce
din studentii frecventatorí al unui pustiit salon líterar, a
fost pentru mine un indreptariu, í aldturi de dinsa urmddam
desvoltarea de idei a luí Taine in L'intelligence, in
acela0 tímp cind, cetínd cu toatd räbdarea, I cu toatä
admiratía pentru solid inchegatul veFnint, strdbAteam
prín opera tut critic& de ta Incerearea asupra luí Titu-
Liviu", operd de debut, la alte essay"-uri ale luí, a0eptind
lectura pe sdrite a masivei, dar rdmaseí in urrnd
Istorií a literaturii englese".
Dar trebuie sd spun, abdtindu-ma de la aceasta
punere a cAldtoriel mele in domenlul pur filosofic, cd
dincolo de rigíditatea presíntärilor lui Taíne pe basa
leclintitd a teoriei mediuluí, din care) la scriltor i ar-,
tist, totul ar trebuí sd porneascd, imí rdsdriau alte