OVO, 323p..pdf

Multe drumurt strAlne 2g5
pícioare, ale Raguseí au rasarit de-asupra Marti de un
a lbastru afrícan.
Am stat acolo mai mult decit o luna de zile, intr'un
concurs rar de imprejurad pla'cute. Gasísem /ocuínta,
dupa o noapte petrecuta intr'un fel de ote/ pustiu cu
curí de guzgani supt pinza tavanuluí, in chiar locuinta,
din fundul pieteí celei mari, a unuí nobil ragusan din
vremurile de líbertate ; o singura batrina, pitita intr'un
colt, invisibila, pazia multele oclai dintre care vastul salon
cu diplome incadrate imi era lasat mie. La &Di pasí
Palatul Rectorilor cupríndea Archívele, si linga dinsul era
cafeneaua patdarhala, unde, seara, vedeai sosínd la fintina
femeile, ca in vechiul Canaan, ca in Venetia cind nu
erau conductele, sau ca la rascrucea drumurilor noastre.
Veníau ca níste umbre de trecut la caderea noptií, in
vesmintele negre sau viole te, de o taietura milenara,
le asteptau in stradone, strada cea mare, margenita de
fatade in care nu era nicio vulgarítate moderna, barbati
frumosi, in poturí í veste de aceíasí coloare, purtind pe
cap bereta de catífea, víode, rosie, stampilata in margine de
cornul de luna, cusut cu aur. Cína o luam la o osterie cu
totul italiana, pe malul chiar al marii, unde veniau une orí
marinad din teri departate saltind, cu. gindul acasa, copiii
pe cari-i intilniau si strígind de yin sí de dor. Une or'
ma rataclam pe Cimpul plin de cactusí teposi, de-asupra
caruía migdalii, lamiíí si portocalli îí intindeau ramurile :
pe apele calde, in bruma apusultil, se apríndeau felínarele
de catarg ale vaselor in visita, i sunetele rugaciunii de
culcare plutiau pe luciul desavirsit al a pelor. Teraní intarziati,
trecind pe caii sí catídi lor, te salutau din treacat
cu un dobr vecer.
In ceasurile libere strabateani acest mal ap de frumos
sí asa de sínguratec. Era ca o coborire lina in trecutul
a caruí taina o cautam pentru studiile mele. Pe drumul
spre Gravosa, Gru/ al Slavilor, intunecallí pini marítimí