OVO, 323p..pdf

Trei ant de strainAtate 241
gAsi, in Archivele de Stat de acolo, corespondente diplomatíce,
din Constantínopol sí de aiurea, care trebuiau
sO vorbeascd si de noí, pe ling- ce alte descoperirí imi
putea reserva o soartà mal
Am nemerit acolo primitoarea casa a une bOtrine cu
numele polon si a fíícei el, trecutd de vrista cind de obiceiu
se marítO fetele. Era in Katharínenstrasse, cartier
tacut sípaníc, utIde se poate. lucra perfect. Ingrijirea era
cea mai bund í unuí chirias ieften de baní i se permítea
si pupa bucatdrie in casa; mai pe urrna, atita vreme,
la fiecare inceput de an, prímiam din partea lor o bund
scrísoare pe toate patru paginile, care dovedía o amíntíre
misatoare. Impreunä cu buchetul de la Lipsca, ea &Adea
o ideie din cele mai favorabíle despre iníma acestor
Saxoní.
Ce frumos se infatisa orasul, fata de amintirile
incOrcatuluí Berlín sí de putínatatea relativA a practicei
Lipsce) Se simtia aid, nu numaí mindria regalitOtií
peste o tara luxoasO, de pompa orientald, legAtura cu
Varsovia profund strabdtutd, in acel secol al XVIII-lea,
de spíritul frances, dar sí o fínetà de gust deosebità.
Daca pe podul díntre Dresda V eche í cea Noud, unde
eram eu, agentul de politie te mina aspru pe partea unde
trebuiau sd meargd ceí yeniti dinteo anume directie,
cind ajungeai in regiunea care cupríndea Palatul, de un asa
de neted i cochet stil Ludovic al XV,-lea, privírea se inlíndea
asupra armoníosuluí complex de constructli care
coltstítuie Zwingerul. In Berlin cercetasem musee asa de
vast concepute qi, supt frontoanele de un clasicism atit
de tapAn, cu atita pricepere impOrtite í presíntate, eleganta
Museului din Dresda, care contined citeva din cele
mai pretioase pinze italiene, era insA ínegalabild.
La Biblioteca, unde am aflat doud pentru mine pretioase
cronici venetiene din secolul al XV.-lea, dar sí
gramatica greacd a unui Petru-Vodà, care se pare a fi
16