OVO, 323p..pdf

238 0 viat6 de om
un istoric al Parisului, pe care mi-1 impusese referentul
al doilea, Birch-Hirschfeld, care se declarase filolog
romaníc, dar fara sigurantd in ce priveste stilu/ frances
curent. $i bici, unde nu erau Archive de $tat, continuant
goana dupa inedit, si in vederea istoriei cruciatelor
tArzii, pentr'u care era un oarecare material in manuscriptele
din Biblioteca, dar mai ales pentru istoria Rominilor,
care nu era specialitatea mea, dar care ma cucerise
din ce in ce mai mult ; am avut mare satisfactie gasind
un volum din corespondenta polona a secolului al XVIlea
inceptor, Acta Tomiciana, pentru partea care nu fusese
incA tipäritd, si am imbogatit c(u extrase de acolo colectia
la care tineam asa de Mult.
Examenul de doctorat se fAcea LIM Melt) solemnitate
Iasul aparea maret in urma prin vre-o camarut4
oarecare, de la profesor la profesor, cu un singur element
de datina, fracul de imprumut, purtat pana atunci de
mai destepti í mai prosti decit mine, care inlocuia
vechea roba medieval& Publicul nu era a dmís. Totul se
petrecea símplu i iute.
Lamprecht sí-a facut placerea de a raa intreba tot
institutii merovingiene, pe care, ascultAtor distras al lui
Monod, preocupat el insusí, de altfel, de probleme relative
la izvoarele insesi ale aceluí tímp, nu le prea stiam,
sau nu le stíam mai de loc. Si Istoria medieva/a a Germaniei
mi-a casunat numeroase i neplacute surprinderi.
Nurríaí cind m'am simtit pe terenul mieu, in secolele la
care lucrasem pentru cele doua tese ale mele, cind intrebaríle
au lunecat inteacolo, am putut riposta la aber
neín" al examinatoruluilDe data aceasta e insa ja, dom-,
nule profesor", am raspuns, stiind ce spun. sí de ce ?
Pentru ca ma aflu pe terenul mieur nu pe al d-voastra.
De fapt, stím asa de putín si unde credem cä tim mai
bine l Probabil ca l filosofia din capul cel bun sí larg
al luí Lamprecht ajunsese la aceíasi, si trista i mangiie-