format electronic

studii/documente
arate sultanului sentimentele românilor [i c` crede c` dorin]ele
na]iunii române vor fi împlinite.
Zilele petrecute de Suleiman Pa[a în Bucure[ti au format un
continuu lan] de serb`ri [i petreceri. Reprezenta]ie de gal` în
Teatrul Na]ional, bal într-o sal` improvizat` la [osea, ilumina]ii,
recep]iuni [i audien]e se succedeau una dup` alta. Pa[a era
învederat pl`cut atins de primirea ce i s-a f`cut [i nu încape
îndoial` c`, dac` ar fi atârnat numai de el, cauza revolu]ionar`
ar fi triumfat în mod definitiv [i toate reformele anun]ate în
Proclama]iunea revolu]ionar` ar fi devenit realitate.
La 10 august, Suleiman Pa[a convoc` la Palat o adunare de
boieri [i notabili, c`rora le ]inu un discurs, din care înc` o dat`
se vede c` el era inspirat de cele mai bune inten]ii [i cu
des`vâr[ire câ[tigat de [efii mi[c`rii revolu]ionare. La început,
comisarul accentu` c` cele întâmplate la 11 iunie au displ`cut
sultanului [i c` el a fost trimis, înso]it de o o[tire, ca s`
restabileasc` ordinea legal`. Istorisi apoi, cum a cerut
dizolvarea guvernului provizoriu [i cum nu a putut accepta nici
Locotenen]a Domneasc` de [ase membri, [i exprim` apoi
satisfac]iunea c` na]ia român`, p`truns` de sentimente de
lealitate c`tre sultan, a ascultat pove]ele lui, [i a ales
Locotenen]a Domneasc` de trei membri, pe care el s-a gr`bit a
o recunoa[te.
Sf`tui apoi pe to]i cei de fa]` s` recunoasc` actualul guvern
al ]`rii [i s` fie asigura]i c` via]a, onoarea [i averea le este
garantat`. Asemenea sf`tui pe to]i cei ce s-au refugiat din
Capital`, s` se reîntoarc` la casele lor [i s` recunoasc` noua
stare de lucruri, declarând c` pe to]i aceia care nu vor urma
astfel, îi va considera inamici ai ]`rii [i ai sultanului. Pe urm`
anun]` c` Deputa]iunea aleas`, la sfatul s`u, pentru a prezenta
sultanului dorin]ele românilor, a plecat la Constantinopol cu
recomanda]ii de la dânsul [i înso]it` de un ofi]er al s`u [i c`
sper` c` dorin]ele românilor vor fi împlinite.
Dup` discursul pa[ei, cei prezen]i, între care cei mai mul]i
erau revolu]ionari de frunte, dar [i câ]iva boieri care nu erau
intra]i în mi[care, subscriser` o declara]ie, c` recunosc
Locotenen]a Domneasc` ca guvern legiuit [i se oblig` s` nu
pricinuiasc` nici cea mai mic` neorânduial`.
II. Politica Rusiei \n Principate
Totul p`rea câ[tigat [i triumful revolu]iei p`rea asigurat [i
a[a ar fi fost în adev`r, dac` Rusia nu s-ar fi pus în cale [i dac`
Turcia ar fi avut puterea [i spijinul necesar din partea Puterilor
Europene, ca s`-i poat` rezista.
Destinul a voit îns` altfel [i soarta Principatelor Române n-a
fost dat s` se schimbe înc`. Pe când românii erau în culmea
entuziasmului [i strig`tul „tr`iasc` libertatea” [i „tr`iasc`
sultanul” r`sunau din toate unghiurile ]`rii, la Constantinopol
politica ruseasc`, du[man` libert`]ii românilor, era deja
biruitoare, revocarea lui Suleiman Pa[a era hot`rât` [i Fuad
Efendi, noul comisar al Por]ii în Principatele Române î[i primea
instruc]iunile ca s` restabileasc` cu puterea armelor regimul
Regulamentului Organic.
De la începutul mi[c`rii în Principate, Rusia era hot`rât` s`
intervin` [i s` restabileasc` regimul regulamentar, care era
rezultatul politicii sale orientale, de mai bine de un secol
urm`rit` cu consecven]`. Nu putea ea s` renun]e la situa]ia
ce-[i crease în Principate, nici de dragul românilor, nici de frica
tinerilor care au început mi[carea [i care nu puteau s` opun`
Protectorului de la Nord [i armiilor sale decât entuziasmul lor
nem`rginit [i, precum le pl`cea lor s` se exprime, „crucea [i
evanghelia”. De mirat este numai c` Rusia n-a intervenit mai
mult, [i a l`sat, mai mult sau mai pu]in impasibil`, ca
revolu]ionarii s` guverneze ]ara 3 luni de zile întregi.
T`r`g`narea aceasta a fost pricinuit`, de o parte de ezitarea
Rusiei de a interveni imediat, în mod brutal, ceea ce i-ar fi
42
cauzat pierderea [i ultimului rest de simpatii în Principate.
Credea prin urmare c` este mai prudent [i mai diplomatic ca s`
for]eze mâna Turciei, ca s` intervin` ea, s` ocupe Principatele
milit`re[te [i s`-i lase ei odiul în`bu[irii ac]iunii de reforme a
românilor, rezervându-[i Rusia rolul de a se prezenta, în
momentul binevenit, ca salvatoare al românilor de sub barbaria
turceasc`.
De alt` parte, Rusia avea oarecare temeri c` Puterile
apusene se vor pune în cale [i nu vor permite ca ea s` ocupe
Principatele [i s` procead` cu violen]` contra românilor.
Aceasta cu atât mai mult, c` Rusia declarase, la izbucnirea
revolu]iilor din Apus, c` ea nu se va amesteca în afacerile altor
state. Este adev`rat c`, prin nota sa de la 19 iulie c`tre
reprezentan]ii Rusiei în str`in`tate, cabinetul din Petersburg s-a
silit s` explice Europei, c` pentru ea Principatele Dun`rene nu
sunt state str`ine, ci c` are drepturi de exercitat într-însele, în
conformitate cu tratatele încheiate cu Turcia. Dar dreptul s`u de
Protectorat nu înseamn` c` poate, cu de la sine putere, s`
în`bu[e cu armele o mi[care de reforme, ci numai s` intervin`,
atunci când românii vor cere-o, pentru a-i ap`ra de violen]ele
turce[ti sau cel mult când Turcia s-ar dovedi incapabil` s` pun`
cap`t unei anarhii ce ar fi existând. Neputând fi îns` vorba nici
de una nici de alta, intrarea o[tirilor ruse[ti în Principate ar fi fost
pur [i simplu un act de violen]`, contra c`ruia Puterile apusene
ar fi putut s` protesteze.
Aceste considera]ii au silit pe Rusia, nu s` renun]e la
ocuparea Principatelor, ci s` o amâne împreun` cu restabilirea
Regulamentului Organic, care era opera ei [i constituia cel mai
mare succes al ei în politica oriental` pân` în acel moment.
Dar Rusia n-a l`sat nici un moment nefolosit, ca s` prepare
ocupa]iunea [i s`-[i creeze un pretext plauzibil pentru a o duce
la îndeplinire. Când consulul s`u general din Principate a plecat,
la 13 iunie, din Bucure[ti, împreun` cu comisarul, generalul
Duhamel, protestând contra r`sturn`rii vechiului regim, era
hot`rât la Neva, c` acel regim trebuie restabilit cu orice pre].
Mijlocul cel mai simplu de a provoca ocupa]iunea ruseasc`
ar fi fost, ca românii singuri s` o cear`. Aceasta a [i f`cut-o
instrumentul servil al Ru[ilor, principele Mihail Sturdza, pentru
Moldova, sub cuvânt c` ordinea public` e turburat` de
„revoltan]i”. O parte a o[tirilor ruse[ti au intrat în adev`r în
Moldova, pe la mijlocul lui iunie, de[i bie]ii „revoltan]i” moldoveni
erau sau trecu]i peste frontier` de slujitorii Domnului sau închi[i
prin m`n`stiri [i „periorisi]i” pe la mo[iile lor, încât nici vorb` nu
era c` m`car doi din ei s` se poat` întâlni, necum s` mai
turbure ordinea public`.
Alt mijloc de a îndrept`]i intrarea o[tirilor în Principate ar fi
fost provocarea de v`rs`ri de sânge, dezordine [i anarhie, care
ar fi dat Rusiei pretextul s` vin` [i s` restabileasc` ordinea.
Spre acest sfâr[it, înc` înainte de izbucnirea mi[c`rii
revolu]ionare, comisarul rus Duhamel, sosit cam f`r` veste în
Bucure[ti [i f`r` s` spun` care-i este misiunea, s-a str`duit, pe
sub mân`, s` provoace între boieri o mi[care de r`sturnare a
principelui Bibescu. Dar [efii mi[c`rii de regenerare i-au dejucat
intriga, a[a c` r`sturnarea regimului s-a f`cut, dar nu în serviciul
planurilor Rusiei.
De la 11 iunie, agen]ii ru[i n-au contenit a urm`ri acela[i
scop: de a provoca turbur`ri care s` justifice intrarea o[tilor în
Principate. Nu mai încape îndoial` c` atentatul polcovinicilor
Odobescu [i Solomon, de la 18 iunie, a fost pus la cale de mâni
ruse[ti. Dovad` este faptul c`, în aceea[i zi de 18 iunie,
Kotzebue, care petrecea la Foc[ani, scrise mitropolitului Neofit la
Bucure[ti, [tiind desigur c` membrii guvernului provizoriu aveau
s` fie aresta]i, s` instituie o caimacamie, dac` principele Bibescu
ar refuza s` reocupe scaunul domniei. Tot asemenea, nu poate
fi îndoial` c` zvonurile r`spândite la 20 iulie despre intrarea
ru[ilor în ]ar`, care au provocat plecarea membrilor guvernului
provizoriu din Bucure[ti, tot de agen]ii ru[i au fost r`spândite.
4 (42) 2008 document