format electronic

studii/documente
putea s` se comporte în lupt` sau pe mare.
Mii de detalii concur` la buna organizare a unei nave [i rolul
subofi]erilor în aceast` privin]` este de prim` importan]`.
Aceast` clas` a subofi]erilor constitue într-adev`r o autoritate
intermediar`, indispensabil` între marinar [i ofi]er.
}inuta, disciplina de pe o nav` depind în principal de
subofi]eri. Este important, deci, de a-i lega de func]iile lor prin
avantaje substan]iale. Acesta este mijlocul de a câ[tiga [i de a
p`stra oameni devota]i care consacrându-[i via]a serviciului ar fi
plasa]i admirabil între state majore [i echipaje, pentru a primi
de la unii [i de a comunica celorlal]i spiritul de corp [i disciplina
acestei leg`turi de onoare care îi aproprie pe membrii acelea[i
arme pentru a face din ei o mare familie.
Constituirea unei marine este o serioas` chestiune de bani;
este important deci ca institu]ii bune s` garanteze ]`rii, care s`
le asigure cheltuiala, o for]` real`, o achizi]ie avantajoas`, în
propor]ie cu sacrificiile care se impun.
Or, adev`rata for]` a unei flote const` în organizarea [i în
spiritul cu care [tii s-o animi.
În istorie, flotilele au jucat un rol mai mult decât serios.
Flotila olandez` a amiralului Verhnell a dat între Escaut [i
Ostende lupte str`lucite, [i, în ciuda pierderii a câtorva [alupe,
a z`d`rnicit eforturile englezilor [i a redat marinarilor Olandei
încrederea pe care o pierduser`.
În vremurile de glorie ale primului Imperiu, Fran]a,
înarmat` cu flotila din Boulogne, nu a[tepta decât momentul
prielnic pentru a se angaja într-o lupt` corp la corp cu un rival
protejat de maree în cre[tere. Atunci, ca [i în timpul lui Carol
cel Mare, Boulogne devenise centrul for]elor maritime ale
Fran]ei, care î[i reunea toate unit`]ile în fa]a Angliei.
De la Anvers la Bazonne, peste dou` mii nave u[oare sau
[alupe fuseser` construite [i printr-o amplasare compact` a
liniilor lor, au f`cut ca aceste coaste maritime s` capete
denumirea de coast` de fier.
Acesta ar fi scopul pe care mi l-a[ propune creând o flotil` a
Dun`rii. Mai modest` decât flotila din Boulogne, ea nu ar avea
alt` preten]ie decât aceea de a oferi ]`rii mijlocul de ap`rare
care i se potrive[te, pentru a-i face, altfel spus, o coast` de fier
care s` ]in` piept încerc`rii unei invazii str`ine.
A valorifica resursele locale, a le stimula [i a le utiliza
dezvoltarea, a sprijini materialul care ar rezulta din aceasta,
bazându-m` pe un personal energic [i capabil, a încadra totul
într-o bun` administra]ie, a completa în felul acesta printr-o
for]` maritim` adecvat` ]`rii valoarea defensiv` a armatei de
uscat, acesta ar fi rezultatul pe care a[ dori s`-l ating dac` mi-ar
fi acordat` onoarea de a fi ales pentru a îndeplini o astfel de
misiune.
Compunerea unei flotile de Dun`re
Material, cheltuieli aproximative
Patru [alupe u[oare – putând s` transporte 60 oameni [i un
obuzier de 0,16 cu alimente pentru 15 zile; cu elice 150.000 f.
Patru canoniere – de mare vitez` purtând 2 piese de 30 ce
pivot; cu elice 800.000 f.
Patru baterii-plutitoare – transportând fiecare 20 de piese,
de 50, cu fundurile plate [i c`ptu[ite cu fier; cu elice 1.200.000 f.
Patru baterii amplasate pe plute – transportând 10 piese de
30 lungime cu blindaj [i c`ptu[ite 1.000.000 f.
Patru bombarde – fiecare cu câte 2 mortiere de 0,27; cu
elice 800.000 f.
Un avizo de lemn – cu o for]` de 120 cai putere, cu un
deplasament redus, transportând 6 obuziere de 0,12 de bronz
300.000 f.
Un avizo de fier, bastingaje blindate – de mare vitez` cu o for]`
de 100 cai putere f`r` [i crenelate artilerie cu alice 180.000 f.
TOTAL = 4.430.000
50
Cheltuiala ridicându-se la suma de aproximativ 4 milioane [i
jum`tate, ar putea s` fie repartizat` pe ani. S-ar combina în acest
caz construc]iile cu instruirea [i recrutarea contingentului de
marinari, astfel încât, presupun c` în patru ani bastimentele
construite ar g`si echipajele gata instruite pentru a le arma pe
m`sur` ce ar ie[i din [antiere sau din arsenale.
Compunerea personalului
Ofi]eri
• Ofi]er general, comandant [ef – 1;
• C`pitani de vas (r. I) – 4;
• C`pitani de fregat` (r. II) – 8;
• Locotenen]i de vas (r. I) – 150;
• Elevi, în func]ie de necesit`]ile serviciului, num`rul lor va
fi stabilit în fiecare an
Total = 163
Subofi]eri
• Prim maistru mecanic – 1;
• Prim maistru dulgher – 1;
• Prim maistru fierar – 1;
• Prim maistru armurier – 1;
• Prim maistru c`l`f`tuitor – 1;
• Prim maistru de manevrare – 1;
• Prim maistru de timonieri – 1;
Total = 7
Personalul ofi]eresc se bazeaz` pe structura statelor majore
a celor 22 de nave ale flotilei [i pe cea a statului major al
portului.
Primul maistru mecanic ar supraveghea atelierele de
repara]ii [i ar fi în special îns`rcinat cu între]inerea ma[inilor
bastimentelor flotilei.
Mai[tri de profesie ar avea fiecare conducerea unui atelier.
Contingentul maritim
Presupunând o flotil` de 22 bastimente, num`rul necesar de
oameni atât pentru formarea echipajelor cât [i pentru serviciul
în port, ateliere, alimente etc. este de 4000, astfel repartiza]i:
• muncitori ma[ini[ti (fochi[ti) – 800;
• port [i alimente – 200;
• marinari propriu-zi[i – 100;
• marinari-tunari – 1.400;
• marinari-pu[ca[i – 1.500;
Total = 4.000
Aplicarea legii claselor la marinarii propriu-zi[i ar limita
recrutarea anual` la aproximativ 33 oameni care s-ar g`si cu
u[urin]` printre pescari.
Uvrierii ar fi aceia care ar prezenta interes s` fie p`stra]i mai
mult timp în serviciu.
Durata serviciului, în general, urmând s` fie de 6 ani,
recrutarea în total nu ar dep`[i anual cifra de 700 oameni.
Înfiin]area [colii de marin`
{coala ar fi stabilit` pe uscat la Gala]i.
Vârsta fixat` pentru candida]i ar fi de 14 ani cel pu]in [i de
17 ani cel mult la 1 ianuarie al anului în care ei s-ar prezenta.
Un program hot`rât dinainte ar fixa gradul de instruc]ie pe
care tinerii ar trebui s`-l dovedeasc` pentru a fi admi[i în [coal`.
Înv`]`mântul ar urm`ri: teoria [i practica.
Înv`]`mântul teoretic ar cuprinde toate [tiin]ele referitoare
la naviga]ie, la istorie etc.
Înv`]`mântul practic ar cuprinde exerci]ii din toate armele;
exerci]iul de manevrare s-ar face pe o arborad` preg`tit` în
acest scop într-una din cur]ile stabilimentului. Celelalte
exerci]ii, cum ar fi vâslirea, manevrarea ambarca]iunilor s-ar
face cu [alupe preg`tite ad-hoc.
Durata cursurilor ar fi de doi ani.
4 (42) 2008 document