format electronic

3. Castelele Pele[ [i Peli[or de la Sinaia.
Pe lâng` acestea, au mai fost luate sub protec]ie câteva
m`n`stiri, printre care M`n`stirea V`c`re[ti, care, mai târziu, în
România socialist` a fost demolat`.
Comisia a întocmit protocoale pentru fiecare obiect de art`
care fusese dus în afara ]`rii (în Rusia ]arist`) de trupele române
în retragere, pentru ca, mai târziu, s` nu fie f`cut` r`spunz`toare
de dispari]ia lor. În afar` de acestea, Comisia a încredin]at spre
efectuare lucr`ri [tiin]ifice. A[a au ap`rut, printre altele, lucr`ri
despre casa boiereasc` [i cea ]`r`neasc` 55 [i despre Valul lui
Traian din Dobrogea 56 .
În noiembrie 1917 s-a deschis, în Bucure[ti, Universitatea
german` de Etape 57 . Însemna]i oameni de [tiin]` au ]inut aici
prelegeri, precum Adolf von Harnack, reprezentant de seam` al
culturii protestante 58 . Arhiepiscopul de München, Michael von
Faulhaber a oficiat, în februarie 1918, în calitate de capelan
militar bavarez, mai multe liturghii în ]ar` [i a organizat o
conferin]` de trei zile pentru clerul militar vorbitor de limb`
german` din Bucure[ti 59 . Au reap`rut, la Universitatea de Etape,
asocia]ii studen]e[ti tipice pentru universit`]ile germane din acea
perioada. Ele au organizat un banchet de r`zboi, la care a
participat [i Mackensen. S-a afirmat c` acesta a fost primul
banchet de r`zboi de la B`t`lia popoarelor de la Leipzig, din
1813, la care participase feldmare[alul Blücher 60 .
La Universitatea român` din Bucure[ti s-a redeschis
Facultatea de Medicin`. Mackensen a anun]at-o cu deosebit`
mândrie: „Numai noi, «barbarii» germani, am izbutit s` facem
a[a ceva” 61 .
Retragerea trupelor germane din România
Retragerea trupelor germane din România s-a înf`]i[at mai
pu]in eroic decât ocupa]ia. În noiembrie/decembrie 1918, un
efectiv al trupelor de uscat de 200.000 de oameni a încercat s`
se sustrag` iernii [i unui mediu ostil. Germanii p`r`seau o ]ar`
pe deplin s`r`cit`, din care fuseser` transportate în Germania [i
Austro-Ungaria, în timpul ocupa]iei, 2,3 milioane de tone de
alimente [i nutre], la care se ad`ugau 100.000 de vagoane de
cereale, p`st`i, marmelad`, pe[te [i articole de lux, precum
s`pun 62 . Câmpurile petrolifere din România, care pentru Puterile
Centrale au fost de însemn`tate vital`, au furnizat în total
1.478.765 tone de ]i]ei, din care spre Germania au curs
889.944 63 . Produc]ia de petrol a României a
atins, în 1918, sub ocupa]ia german`, 73%
din produc]ia zilnic` din 1914, respectiv 78%
din produc]ia zilnic` în 1915 64 . F`r` petrolul
românesc, economia de r`zboi german` s-ar
fi pr`bu[it mult mai curând. Mackensen era
con[tient c` aici trebuie pus` în func]iune
pr`darea economiei române[ti, când
spunea: „N-a[ vrea s` fiu ministru de Finan]e
al României în deceniile urm`toare, dar nici
un contribuabil român” 65 . Chiar serviciile
germane au trebuit s` recunoasc` faptul c`
germanii care se retr`geau au l`sat infla]ia,
penuria de alimente [i o „ur` extraordinar`
fa]` de to]i germanii” 66 . La aceasta a
contribuit [i ordinul, abia urmat, al
feldmare[alului ca, la retragere, podurile,
tunelurile g`site s` fie distruse 67 . „Toate
comandamentele care au aflat de acesta, au
râs albastru. Era vorba de un zdrav`n
general de cavalerie – atunci nu po]i s` faci
nimic” 68 .
Corpul de armat` Mackensen s-a retras
în grab` prin Ungaria revolu]ionar`, aflat` în
tulburare [i anarhie. În ciuda tuturor apelurilor
document 2008 4 (42)
feldmare[alului la sim]ul de onoare al trupei, Armata Mackensen
a început „s` se destrame cu încetul”, cum se exprim` sarcastic
Tucholsky 70 . Scenele care s-au petrecut la retragerea germanilor
confirm` sarcasmul lui Tucholsky: „Pia]a din Reps (Rupea), a
oferit, la 8 decembrie, o imagine dezgust`toare. O coloan` de
automobile germane, aflat` aici de câteva zile, care, dup` cum
se pretindea, se retr`gea ca forma]ie independent`, f`r` ofi]eri,
vindea popula]iei toate bunurile: uniforme, pl`pumi, rufe,
alimente, benzin` [i arme. Casierul [i loc]iitorul ofi]erului au gura
cea mai mare la oferta m`rfurilor. Ajunge apoi chiar automobilul
la vânzare. E mai mare ru[inea” 71 .
Mackensen [i-ar fi spus c` a venit cu solda]i în România [i
se întoarce acas` cu negustori trafican]i de lucruri de ocazie.
„Nu-l cred capabil de a-[i cunoa[te oamenii”, scrie Tucholsky 72 .
În ciuda acestor împrejur`ri, Mackensen a izbutit s`-[i conduc`
înapoi majoritatea solda]ilor s`i, prin Austria, în Germania.
Numai o mic` parte, între care [i comandantul suprem, a fost
internat` în Ungaria 73 . Aceasta a fost, în ultim` instan]`, în
interesul Puterilor Antantei, care voiau s` împiedice ca
armamentul grupului de armate Mackensen s` cad` în mâinile
Republicii Sfaturilor a lui Béla Kun.
Concluzie
studii/documente
De[i ocupa]ia german` în România a avut drept scop
mobilizarea total` a resurselor României, ea nu poate fi
comparat` în nici un caz cu cea a nazi[tilor, în timpul celui de Al
Doilea R`zboi Mondial. Exploatarea ]`rii trebuie v`zut` pe fondul
iernii 1916/1917, când în Germania circa 750.000 de oameni au
murit de foame [i subnutri]ie. Felul în care era f`cut`
aprovizionarea cu alimente se vede dintr-o scrisoare a prin]esei
de Coroan` Cecilia c`tre „iubitul general feldmare[al”, în care
solicita „o anumit` cantitate de f`in` de grâu pentru mine [i
pentru copii” 74 . „Nu [tiu acum dac` este în acord cu
regulamentele” 75 . În ceea ce prive[te stilul de ocupa]ie al lui
Mackensen, s-au stabilit urm`toarele: „Ani lumin` separ`
regimul s`u de teroarea îndurat` de ]`rile europene din sfera de
domina]ie german`, în timpul celui de-al doilea r`zboi mondial.
Vechea corectitudine prusian` [i constrângerile legale au îndulcit
stilul ocupa]iei lui Mackensen. «Drept [i hot`rât» vrea el s`
trateze popula]ia, s` înlocuiasc` func]ionarii printr-o administra]ie
incoruptibil` [i s` [tie c` ]`ranii sunt pl`ti]i decent” 76 .
Feldmare[alul August von Mackensen depune o coroan` de flori
la morm#ntul regelui Carol I (M`n`stirea Curtea de Arge[, 1917)
7