format electronic

studii/documente
Se impune aten]iei faptul c`, în 1963, România adopt` o
pozi]ie singular` la Organiza]ia Na]iunilor Unite în raport cu
blocul sovietic, votând pentru prima dat` altfel decât acesta în
privin]a stabilirii unei zone denuclearizate în America de Sud 23 .
La consf`tuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor
participante la Tratatul de la Var[ovia, ce s-a desf`[urat la
Moscova în 26 iulie 1963, problematica abordat` a fost ampl`
[i nu lipsit` de unele dispute între reprezentan]ii României [i
cei ai celorlalte state membre ale Pactului de la Var[ovia.
Sovieticii au prezentat o comunicare în care au informat
despre derularea negocierilor [i încheierea acordului între
Uniunea Sovietic`, Statele Unite [i Marea Britanie privind
interzicerea testelor nucleare în atmosfer`, în spa]iul cosmic [i
cel submarin 24 . Tratatul de la Moscova asupra interzicerii
par]iale a testelor nucleare a fost semnat de c`tre cele trei
state în data de 5 august [i a intrat în vigoare la 10 octombrie
1963. Reprezentantul României, Corneliu M`nescu, a semnat
acest tratat la 8 august 1963 25 .
Se impune analizei disputa dintre reprezentan]ii României
[i Uniunii Sovietice privind admiterea R.P. Mongole în Pactul
de la Var[ovia. Cu câteva zile înainte de consf`tuire,
conducerea sovietic` a trimis participan]ilor o scrisoare în care
a propus admiterea Mongoliei în cadrul organiza]iei. România
s-a opus vehement acestei ini]iative [i a avut în final câ[tig de
cauz`. Argumenta]ia p`r]ii române demonstra cu o logic`
imperturbabil` faptul c` prin admiterea Mongoliei în Tratat, sar
altera caracterul regional european al organiza]iei, conform
articolului patru [i ar genera implicit o revizuire general` [i o
modificare de substan]` a aspectelor juridice de drept
interna]ional ce priveau Tratatul de la Var[ovia.
Cu aceea[i tenacitate, România a demonstrat c` în
eventualitatea unei agresiuni îndreptate împotriva unui stat
membru european, contribu]ia mongol` la ap`rarea comun`
ar fi fost insignifiant`, pe când într-o situa]ie de agresiune în
Asia împotriva Mongoliei, sprijinul statelor socialiste europene
ar fi fost considerabil, fapt ce venea în contradic]ie cu
interesele na]ionale ale României.
Depuneri de coroane la monumentul Osta[ului Sovietic (aflat la
vremea aceea \n Pia]a Victoriei) cu prilejul unei reuniuni a
Consiliului Militar al For]elor Armate Unite ale statelor participante
la Tratatul de la Var[ovia, la Bucure[ti
64
De asemenea, partea român` ar`ta c` eventuala aderare
a Mongoliei la Tratat ar activa imediat toate alian]ele politicomilitare
din Asia controlate de Statele Unite, fapt ce ar duce
implicit la cre[terea încord`rii în rela]iile interna]ionale.
Nu în ultimul rând, România considera cu deplin temei c`
aderarea Mongoliei la Pactul de la Var[ovia imprima acestuia
în Asia un caracter antichinezesc, fapt cu care ]ara noastr`, în
virtutea bunelor rela]ii stabilite cu R.P. Chinez`, nu putea fi de
acord. În baza argumentelor p`r]ii române, propunerea
sovietic` nu a mai fost discutat` 26 .
Pe acelea[i coordonate de manifestare a „diziden]ei”
statului român în cadrul Pactului de la Var[ovia se insereaz`
[i scrisoarea adresat` la 14 februarie 1964 de c`tre Dej lui
Hru[ciov. Printre altele, în aceasta se ar`ta c` România î[i
reafirma sprijinul fa]` de pozi]ia „în]eleapt`” adoptat` de
sovietici în finalul crizei cubaneze, dar nu „în]elegea” cum a
putut fi luat` o asemenea m`sur` în Cuba, f`r` discutarea
prealabil` a acesteia, conform articolului trei al Tratatului de la
Var[ovia, între statele membre ale organiza]iei 27 . Sunt criticate
metodele folosite de c`tre Moscova în rela]iile cu celelalte
state membre ale Pactului de la Var[ovia, f`cându-se referire
direct` la amplasarea rachetelor nucleare sovietice în Cuba.
Totodat`, liderul regimului de la Bucure[ti î[i exprima
opozi]ia fa]` de ini]iativa înfiin]`rii Comisiei de Politic` Extern`
a Pactului de la Var[ovia, propunere lansat` printr-o scrisoare
adresat` partenerilor s`i de c`tre Comitetul Central al PCUS
la 2 ianuarie 1964 28 . Dej considera c` înfiin]area unei
asemenea comisii permanente ar fi echivalat cu „renun]area la
suveranitatea na]ional` în domeniul politicii externe” 29 . Pozi]ia
României a r`mas constant` în aceast` privin]`, Comitetul
vizat înfiin]ându-se abia în cadrul [edin]ei Comitetului Politic
Consultativ ce a avut loc la Bucure[ti, în perioada 25-26
noiembrie 1976.
În octombrie 1964 Nikita S. Hru[ciov este înlocuit la
conducerea partidului [i a statului sovietic de c`tre Leonid I.
Brejnev. Noul lider de la Kremlin era promotorul „doctrinei
suveranit`]ii limitate” a statelor membre ale Pactului de la
Var[ovia, adeptul întâiet`]ii interna]ionalismului proletar [i a
intereselor sistemului socialist fa]` de interesele na]ionale,
specifice, ale fiec`rui aliat. Aplicarea în practic` a acestei
doctrine va avea urm`ri nefaste pentru Cehoslovacia, în vara
anului 1968.
Perioada în discu]ie deschide calea cooper`rii economice
cu statele occidentale, Bucure[tiul având o serie de contacte
deosebit de rodnice cu Statele Unite, Fran]a, R.F. Germania,
Italia, Marea Britanie, Austria etc. Dup` ridicarea lega]iilor la
rang de ambasad` [i numirea primului ambasador american la
Bucure[ti, în persoana lui William Crawford, rela]iile
economice româno-americane cap`t` noi dimensiuni, f`r`
precedent [i totdat`, f`r` corespondent în blocul comunist.
Venind în întâmpinarea politicii pre[edintelui Statelor Unite,
Lyndon B. Johnson, de „construire a podurilor” c`tre lumea
comunist`, regimul de la Bucure[ti porne[te la amplificarea
rela]iilor bilaterale, aspect cu serioase implica]ii în demersurile
de dezvoltare economic` a ]`rii 30 . În perioada 18 mai-1 iunie
1964, Gheorghe Gaston Marin, vicepre[edinte al guvernului
român, întreprinde o vizit` oficial` în Statele Unite. Rezultatul
vizitei este unul excelent, prilej cu care se parafeaz` un
important acord economic bilateral 31 .
Totodat`, este restabilit firul tradi]ionalei prietenii românofranceze,
ce se soldeaz` cu rezultate concrete pe mai multe
planuri. În cursul vizitei desf`[urate în Fran]a, în cursul lunii
iulie 1964, pre[edintele Consiliului de Mini[tri, Ion Gheorghe
Maurer abordeaz` cu oficialit`]ile franceze aspecte ce vizeaz`
rela]iile bilaterale în plan cultural, consular [i economic 32 .
În acest context, se impune aten]iei faptul c`, în cursul
întrevederii de la Paris a lui Maurer cu pre[edintele francez,
4 (42) 2008 document