format electronic

studii/documente
„Num`rul manifest`rilor na]ionaliste din Moldova nu s-a
m`rit, îns` esen]a lor s-a schimbat [i are în prezent un caracter
antirusesc mai pronun]at, fiind în acela[i timp de orientare filoromâneasc`.
Ca m`rturie ne servesc, în special, foile volante
dactilografiate sau scrise de mân` ce sunt r`spândite în
republic`. În zece luni ale anului curent au fost înregistrate 42 de
cazuri. Multe dintre ele con]in cerin]e despre plecarea ru[ilor din
Basarabia [i unirea ei cu România...”. (Gheorghe Negru, Politica
etnolingvistic` în R.S.S. Moldoveneasc`, Editura „Prut
Interna]ional”, Chi[in`u, 2000, p. 49-50)
Acest gen de manifest`ri au alertat la maximum conducerea
de partid [i de stat sovietic` de la Moscova. În regim de urgen]`,
la 5 noiembrie 1970 a fost adoptat` o hot`râre a C.C. al P.C.U.S.
cu titlul semnificativ „Despre m`surile privind intensificarea
muncii ideologice în rândul popula]iei R.S.S. Moldovene[ti [i a
regiunii Cern`u]i din R.S.S. Ucrainean`”.
Zece zile mai târziu, la 16 noiembrie 1970, în conformitate cu
aceast` hot`râre, Biroul C.C. al P.C.M. adopt` documentul
intitulat „Despre m`surile privind intensificarea activit`]ii
ideologice în rândul popula]iei R.S.S. Moldovene[ti”, în care sunt
stabilite sarcini am`nun]ite pentru toate structurile oficiale
moldovene[ti cu atribu]ii în domeniul educa]iei [i propagandei,
acestea fiind „obligate s`-[i modifice esen]ial activitatea
ideologic` în rândul popula]iei republicii”. Termenul de raportare
a îndeplinirii sarcinilor este stabilit 1 aprilie 1971.
În preambulul Hot`rârii sunt men]ionate explicit principalele
motive de îngrijorare care determin` astfel de m`suri ample [i
urgente:
„Partea român`, din ce în ce mai activ, folose[te literatura,
radioul c`l`toriile cet`]enilor români în Moldova [i vizitele
cet`]enilor no[tri în R.S.R. pentru a propaga printre oamenii
no[tri cursul politic „deosebit”, neprietenos fa]` de U.R.S.S. ...
Unii cet`]eni români se exprim` deschis referitor la preten]iile
teritoriale ale României fa]` de Basarabia [i Bucovina...
Din România [i prin teritoriul ei ajunge la noi mult` literatur`
du[m`noas`, inclusiv chinez` [i albanez`...”.
Dintre m`surile concrete stabilite, pe sectoare de activitate,
men]ion`m:
- majorarea timpului de anten` pentru emisiunile în „limba
moldoveneasc`”, destinate radioascult`torilor din RS România;
analizarea posibilit`]ii de înlocuire a emi]`toarelor de televiziune
situate în R.S.S.M la frontiera cu România cu „altele cu
capacitate mai mare”;
- Prezidiul Academiei de {tiin]e a R.S.S.M s` prezinte
propuneri, „aprobate de institutele corespunz`toare ale
Academiei de [tiin]e a U.R.S.S.”, privind organizarea de
conferin]e [i sesiuni [tiin]ifice „pe probleme ale istoriei Moldovei,
formarea na]iunii moldovene[ti, istoria rela]iilor ruso-române [i
sovieto-române”; revistele de specialitate din U.R.S.S. [i
R.S.S.M „s` sporeasc` publicarea articolelor [i materialelor
despre rolul Kominternului în istoria mi[c`rii comuniste [i
muncitore[ti, s` abordeze istoria rela]iilor ruso-române [i
sovieto-române, politica autorit`]ilor române în perioada de pân`
la r`zboi [i altele care sunt tratate tenden]ios în istoriografia
român`”;
- selectarea mai riguroas` a turi[tilor sovietici care vor
c`l`tori în R.S.R., pentru ca ace[tia s` fie supu[i unui „instructaj
adecvat”; instituirea unei eviden]e precise asupra invita]iilor
cet`]enilor români în Moldova [i a cet`]enilor sovietici în
România; mic[orarea num`rului de vizite particulare [i
efectuarea unui „control riguros” al comportamentului cet`]enilor
români pe timpul prezen]ei lor în republic`;
- „limitarea p`trunderii [i r`spândirii în republic` a literaturii
române [i a presei periodice române[ti”; distribuirea în R.S.S.M
a c`r]ilor comandate anual din România s` se efectueze numai
de Comitetul pentru pres` al republicii. („Magazin istoric”, aprilie
2008, p. 5-9)
72
A[adar, prietenia „fr`]easc`” dintre U.R.S.S. [i România
începe s` îmbrace treptat o form` specific` de „r`zboi rece”,
camuflat cu greutate sub limbajul ideologic al necesit`]ii înt`ririi
solidarit`]ii interna]ionaliste [i a unit`]ii frontului antiimperialist.
Spectrul unei invazii sovietice în România
revine. „Dosarul României cre[te neîncetat
la Moscova”
În anii urm`tori, disputele din rela]iile româno-sovietice se
vor amplifica, manifestându-se frecvent nu doar în sfera
publica]iilor [i mass-media, ci [i în cadrul întâlnirilor directe cu
caracter bilateral sau multilateral. Ac]iunile de politic` extern`
ale României, în special în rela]iile cu China sau S.U.A. (mai
ales vizita pre[edintelui R. Nixon la Bucure[ti, în august 1969),
provocau necondi]ionat contrareac]ii dure la Moscova.
La finele lunii iunie 1971, spre exemplu, la reîntoarcerea
dintr-un turneu asiatic (R.P. Chinez`, R.P.D. Coreean`, R.D.
Vietnam [i R.P. Mongol`), delega]ia român` condus` de
Nicolae Ceau[escu a f`cut o escal` la Moscova, pe aeroport
fiind întâmpinat` de un grup numeros de oficiali sovietici în
frunte cu Alexei Kosâghin, pre[edinte al Consiliului de Mini[tri
al U.R.S.S.. Prezent la discu]ii, fostul ministru de externe
George Macovescu relateaz` în Memoriile sale despre
„atmosfera rece” a întâlnirii:
„Dup` obi[nuitele fraze rostite în asemenea împrejur`ri,
Kosâghin începe s` repro[eze lui N. Ceau[escu c` a întreprins
vizita în China, care apare ca un gest ostil Uniunii Sovietice,
date fiind rela]iile dintre Moscova [i Pekin. Primul ministru
sovietic acuz` pe chinezi – [i implicit pe români – c` s-au
folosit de vizit` pentru a intensifica propaganda împotriva
U.R.S.S., pentru a a]â]a ]`rile mici [i mijlocii împotriva
Moscovei sub lozinca asupririi acestora de c`tre superputeri [i,
în special, de c`tre „imperialismul sovietic”...
„Atitudinea lui Kosâghin – subliniaz` George Macovescu –
mi-a demonstrat c` vizita delega]iei române în China a deranjat
puternic politica Moscovei; ... c` politica României nu este
deloc pe placul Kremlinului... Ne trebuie o mare aten]ie,
deoarece nu ne putem a[tepta la nimic bun din partea
Moscovei. Ne trebuie mult` flexibilitate [i în acela[i timp fermitate,
mult` abilitate pentru a ne p`stra libertatea de manevr` [i
pentru a evita ascu]irea conflictului. Dup` cele întâmplate în
1968, în Cehoslovacia, sunt posibile orice gesturi [i fa]` de
România... Pericolul unei invazii... nu este înl`turat. «Dosarul»
României cre[te neîncetat la Moscova...”. (George
Macovescu, Jurnal, vol. I (1952-1982), Bucure[ti, Editura
Domino, 2006, p. 88-90)
O lun` mai târziu (iulie 1971), Henry Kissinger se va
deplasa în China, preg`tind vizita istoric` a pre[edintelui
Richard Nixon la Beijing, din februarie 1972, cu urm`ri
profunde [i pe termen lung în via]a interna]ional`.
S` not`m c`, în anii urm`tori, România a continuat s`
ac]ioneze pas cu pas pentru afirmarea în via]a interna]ional` a
unor principii care au devenit o veritabil` emblem` a politicii
externe române[ti [i stindard al unei ]`ri mici preocupate s`-[i
asigure supravie]uirea [i independen]a într-o lume tot mai
complex`. Respingerea [i condamnarea „politicii imperialiste
de for]` [i dictat, de amestec în treburile altor ]`ri” reprezenta
un principiu reafirmat cu t`rie cu orice prilej, acoperind
deopotriv` ac]iuni [i comportamente ale marilor puteri
indiferent de alian]a politico-militar` din care f`cea parte. În
mod tot mai evident, principiul men]ionat viza cu prioritate
politica U.R.S.S., ale c`rei efecte România le resim]ea
permanent.
La rândul s`u, Moscova nu contenea s` întreprind` noi [i
noi ac]iuni de natur` s` tempereze zelul spre independen]` al
românilor. La 15 octombrie 1975, C.C. al P.C.U.S. adopt` o
4 (42) 2008 document