format electronic

studii/documente
Aici [i \n pagina urm`toare, aspecte de la o [edin]` a Consiliului
Militar al For]elor Armate Unite ale statelor participante la Tratatul
de la Var[ovia, la Bucure[ti
desf`[urat trei mari aplica]ii militare 3 .
Iese pregnant în eviden]` faptul c` în problema german`
liderii tuturor statelor membre ale Pactului de la Var[ovia
sus]ineau pozi]ia sovietic`. La sesiunea Comitetului Politic
Consultativ din martie 1961, la consf`tuirea din august a
liderilor partidelor comuniste [i muncitore[ti din statele
membre ale Pactului, ce au avut loc la Moscova, în declara]ia
guvernelor statelor membre ale Pactului de la Var[ovia, din
august de la Berlin [i la consf`tuirea mini[trilor Ap`r`rii ale
acelora[i ]`ri, din septembrie 1961 de la Var[ovia, numitorul
comun a fost condamnarea refacerii poten]ialului militar vestgerman,
demararea tratativelor privind încheierea tratatului de
pace cu Germania [i nu în ultimul rând transformarea
Berlinului Occidental într-un „ora[ liber demilitarizat” 4 .
Începutul anilor ’60 marcheaz` [i manifestarea tot mai
vizibil` a schismei sino-sovietice pe multiple planuri, cu adânci
implica]ii în întreaga lume comunist`. România avea s`
exploateze în continuare, în interesul propriu aceast` stare de
lucruri. Coeziunea Pactului de la Var[ovia tindea s` devin` o
simpl` „etichet`” politic` în condi]iile escalad`rii diferendului
sino-sovietic. O seam` de evenimente aveau s` zdruncine
serios aparenta colaborare dintre Uniunea Sovietic` [i unele
dintre statele-satelit, motiv pentru care Kremlinul va folosi
alian]a ca instrument de prevenire a eventualelor defec]iuni
din cadrul organiza]iei [i ca for]` de invazie împotriva
poten]ialelor încerc`ri de desprindere din Pact ale unor statesatelit.
Ca o dimensiune a acestui fapt, Albania, în conformitate cu
orientarea sa maoist`, va înceta din martie 1961 s` mai
participe la activit`]ile Pactului de la Var[ovia, iar în
septembrie 1968 se va retrage din aceast` organiza]ie
politico-militar`. Demersul în cauz` va avea o serie de
implica]ii, privând Uniunea Sovietic` de o baz` important`.
Faptul a redus sim]itor din facilit`]ile navale avute la dispozi]ie
de c`tre flota sovietic` în Marea Mediteran`, în condi]iile în
care, în acea perioad` Flota Maritim` Militar` sovietic`
cunoa[te, sub comanda amiralului Serghei G. Gor[kov, o
impetuoas` dezvoltare, Uniunea Sovietic` devenind acum [i o
superputere naval` 5 . În domeniul naval a intervenit o acerb`
curs` a înarm`rilor, mai ales dup` ce la comanda Flotei
Maritime Militare a Uniunii Sovietice fost numit în 1956
amiralul Serghei G. Gor[kov, care a convins leadership-ul
sovietic c` marile puteri sunt în primul rând puteri navale. Un
alt argument viza ideea c`, în viitor, for]ele navale vor juca un
rol major în cadrul strategiei militare sovietice 6 .
Problematica încet`rii particip`rii Albaniei la activitatea
62
Pactului de la Var[ovia necesit` o abordare diferen]iat`, dat
fiind faptul c` a fost singurul stat membru fondator ce a p`r`sit
alian]a politico-militar` din care f`cea parte.
La 5 aprilie 1961, guvernul albanez a adresat o scrisoare
guvernelor statelor participante la Tratatul de la Var[ovia, cu
privire la sesiunea Comitetului Politic Consultativ de la
Moscova, din 28-29 martie 1961, unde s-a luat hot`rârea
retragerii for]elor maritime militare sovietice de la baza din
golful Vlora, ca urmare a pozi]iei Albaniei fa]` de „complotul
imperialist greco-iugoslavo-american” 7 .
Pe aceea[i linie se înscrie [i expulzarea ata[atului militar
albanez de la Moscova la 22 mai 1961, sub acuza]ia c` f`cea
propagand` antisovietic` în rândul ofi]erilor [i elevilor albanezi
afla]i la studii în Uniunea Sovietic`.
În aceea[i lun`, guvernul albanez a rechemat to]i ofi]erii
care erau la studii în Uniunea Sovietic` [i a cerut ata[atului
militar sovietic s` p`r`seasc` Albania. În replic`, guvernul
sovietic a hot`rât retragerea tuturor militarilor s`i care activau
în marina albanez`, îns` guvernul albanez a refuzat plecarea
acestora pân` la întoarcerea în Albania a militarilor s`i afla]i pe
teritoriul sovietic. Tot ca o m`sur` de retorsiune, guvernul
albanez nu a mai numit un nou ata[at militar la Moscova, ci a
trimis numai un reprezentant în Comandamentul Unit al
For]elor Armate Unite ale Pactului de la Var[ovia.
La consf`tuirea primilor secretari ai partidelor
comuniste [i muncitore[ti din statele membre ale Pactului de
la Var[ovia, ce a avut loc la Moscova între 3 [i 5 august 1961,
Albania a trimis o delega]ie cu nivel de reprezentare mai
sc`zut ([eful acesteia fiind Ramiz Alia) decât al celorlal]i
participan]i, fapt ce a furnizat sovieticilor pretextul de a nu
primi delega]ia albanez` la [edin]` 8 . Urmare a acestor st`ri de
lucruri, la 25 ianuarie 1962 autorit`]ile albaneze au declarat
persona non-grata militarii sovietici afla]i în Albania 9 . În
perioada ce a urmat, Albania a adresat o serie de proteste
tuturor statelor membre, fa]` de faptul c` nu a mai fost invitat`
s` ia parte la lucr`rile Pactului de la Var[ovia 10 .
Din dorin]a de a stopa accesul Chinei, în calitate de
observator, la lucr`rile Pactului de la Var[ovia, guvernul
sovietic a adresat o scrisoare liderilor Chinei, Coreei de Nord,
Vietnamului [i Mongoliei la 31 octombrie 1961, în care le
comunica faptul c` observatorii lor nu mai puteau participa la
lucr`rile organiza]iei deoarece nu aveau nivelul de
reprezentare cuvenit.
Fa]` de aceste chestiuni, România a adoptat în urm`torii
ani o pozi]ie singular`, total diferit` de a celorlal]i membri ai
Pactului. A solicitat readmiterea Albaniei la lucr`rile
organiza]iei, îndreptându-se astfel eroarea din august 1961,
subliniind c` pozi]ia adoptat` de Pact fa]` de Albania creeaz`
un precedent periculos. Totodat`, considera anormal`
atitudinea adoptat` fa]` de China în problema observatorilor la
Comitetul Politic Consultativ 11 . De asemenea, regimul de la
Bucure[ti propunea ca documentele adoptate în cadrul
consf`tuirilor Comitetului Politic Consultativ s` fie semnate de
reprezentan]ii statelor [i nu de alte persoane, deoarece Pactul
de la Var[ovia avea caracterul unei organiza]ii interna]ionale
interstatale 12 .
Conform aprecierii multor istorici, instalarea rachetelor
sovietice în Cuba, în 1962, va genera cea mai acut` criz` în
rela]iile sovieto-americane din întreaga perioad` a R`zboiului
Rece. De[i în aceste evenimente nu au fost implicate cele
dou` blocuri politico-militare, Alian]a Nord-Atlantic` [i Pactul
de la Var[ovia, cele dou` superputeri s-au aflat foarte aproape
de o confruntare deschis` militar`. Faptul ar fi condus
inevitabil la începerea ostilit`]ilor între cele dou` alian]e
militare opuse, cu consecin]e catastrofale pentru întreaga
planet`.
La începutul lunii octombrie 1962, sovieticii trimit în Cuba o
4 (42) 2008 document