format electronic

studii/documente
1968-2008: 40 de ani de la „Prim`vara de la Praga”
Unele aspecte privind impactul invad`rii
Cehoslovaciei asupra rela]iilor rom#no-sovietice
|
n noaptea de 20/21 august 1968,
trupele a cinci state membre ale
Tratatului de la Var[ovia (U.R.S.S.,
Bulgaria, R. D. German`, Polonia [i
Ungaria) invadeaz` Cehoslovacia.
Ocuparea militar` a Cehoslovaciei,
declan[at` prin surprindere, s-a derulat
cu mare rapiditate, punând în scurt timp
autorit`]ile locale [i opinia public`
interna]ional` în fa]a unui fapt împlinit.
La orele 0,00 din noaptea
men]ionat`, 29 de divizii, 7 500 de tancuri
[i circa 1 500 de avioane de transport,
vân`toare [i elicoptere apar]inând celor
cinci state membre ale Tratatului de la
Var[ovia ocupaser` deja principalele
puncte strategice de pe teritoriul
cehoslovac: aeroporturi, institu]ii politicoguvernamentale,
unit`]i militare. Invazia
s-a produs f`r` în[tiin]area oficial` a
conduc`torilor partidului [i statului
cehoslovac. Cunoscând totu[i despre
iminen]a unei interven]ii din partea
alia]ilor, conducerea de la Praga
adoptase hot`rârea de principiu ca, într-o
„Doctrina Brejnev” în ac]iune
Nu era prima dat` când trupele sovietice înc`lcau frontierele
unui stat fr`]esc pentru „salvarea socialismului”. Mai întâi fusese
reprimat` insurec]ia muncitoreasc` din Berlinul de est (iunie
1953), apoi revolu]ia/contrarevolu]ia din Ungaria (noiembrie
1956), soldat` cu circa 20 000 de mor]i. Evenimente
sângeroase avuseser` loc [i în Polonia.
La începutul deceniului [apte al secolului XX, un vânt
înnoitor se resim]ea tot mai frecvent în ]`rile din Est,
nemul]umirile fa]` de constrângerile domina]iei U.R.S.S. [i ale
hegemonismului P.C.U.S. împletindu-se adesea cu op]iunea
pentru contacte, dialog [i rela]ii pragmatice cu Occidentul. Dup`
disiden]a iugoslav` (1948) [i fronda albanez` – situarea de
partea Chinei în conflictul cu sovieticii [i ruperea rela]iilor cu
U.R.S.S. (1961) –, centrul coordonator unic de la Moscova
începe s` fie serios contestat de majoritatea partidelor
comuniste din ]`rile „satelit”, care încearc` – unele mai timid,
altele mai abrupt – s` g`seasc` un drum propriu de dezvoltare,
pe cât posibil în consonan]` cu tradi]iile [i specificul na]ional,
f`r` a pune desigur în discu]ie „legile generale” ale construc]iei
socialiste. Astfel de încerc`ri, insistent vocalizate, se înregistrau
cu intensitate în România (mai ales dup` „Declara]ia din aprilie
1964” [i venirea la conducerea P.C.R. a lui Nicolae Ceau[escu,
în 1965) [i Cehoslovacia (dup` preluarea pre[edin]iei Republicii
de c`tre L. Svoboda [i a conducerii P.C. Cehoslovac de c`tre
Alexander Dubcek, la începutul anului 1968).
66
asemenea eventualitate, for]ele armate
[i de securitate na]ionale s` nu opun`
rezisten]`, fapt comunicat de altfel [i
„celor cinci”.
”
For]ele potrivnice
socialismului, \mpreun` cu
cele revizioniste – avertizau
semnatarii scrisorii – au
preluat controlul presei,
radioului [i televiziunii din
]ara dumneavoastr` [i s-au
folosit de ele pentru a
submina rela]iile amicale
dintre Cehoslovacia [i
celelate ]`ri socialiste
”
Prezidiul C.C. al P.C. din
Cehoslovacia a difuzat la scurt timp o
declara]ie în care se ar`ta c`
Ioan POPA
Uniunea Ziari[tilor Profesioni[ti
p`trunderea trupelor „celor cinci”
reprezint` un act care contravine tuturor
principiilor dintre statele socialiste, dar [i
normelor fundamentale ale dreptului
interna]ional.
M.A.E. cehoslovac a transmis, la
rândul s`u, guvernelor U.R.S.S.,
Bulgariei, R.D. Germane, Poloniei [i
Ungariei o not` verbal` în care se ar`ta
c` nici un organ constitu]ional al ]`rii nu
[i-a dat acordul pentru invadarea [i
ocuparea Cehoslovaciei. Prin ac]iunile
colective ale „celor cinci”, se men]iona în
continuare, a fost comis un atentat la
independen]a R.S. Cehoslovace, fiind
înc`lcat` independen]a ei teritorial`,
contravenind Cartei O.N.U., Tratatului de
la Var[ovia [i principiilor fundamentale
ale dreptului interna]ional. Totodat`,
exprimându-se protestul hot`rât al
guvernului de la Praga împotriva acestui
act, se cerea guvernului U.R.S.S.
încetarea imediat` a ocup`rii ilegale a
Cehoslovaciei [i retragerea tuturor
trupelor de pe teritoriul cehoslovac.
„Noul curs politic” din ]`ri precum România sau
Cehoslovacia contrasta îns` flagrant cu imobilismul [i
stagnarea ce caracterizau socialismul din U.R.S.S., dup`
„demiterea” lui Hru[ciov [i înlocuirea sa în fruntea P.C.U.S. cu
Leonid Brejnev (octombrie 1964). Conservatorii sovietici
sim]eau c` puterea imperiului cl`dit cu trud` [i nenum`rate
sacrificii (n.n. mai ales din partea popoarelor aservite!) dup` cel
de-al doilea r`zboi mondial sl`be[te pe zi ce trece tocmai
datorit` acestor c`ut`ri de dezvoltare autonom`. Leonid Brejnev
se va face ecoul acestor îngrijor`ri chiar la Bucure[ti, în
„Cuvântul de salut” rostit la Congresul al IX-lea al P.C.R. (19-24
iulie 1965), când va vorbi „despre principalul lucru care fr`mânt`
ast`zi pe comuni[tii din întreaga lume, de care depind în mare
m`sur` victoriile noastre ulterioare – despre necesitatea unit`]ii
[i solidarit`]ii tuturor for]elor revolu]ionare din lume”. Desigur,
„unitatea [i coeziunea ]`rilor socialiste”, precum [i
„responsabilitatea istoric` interna]ionalist`” a partidelor
comuniste pentru soarta socialismului vor fi lozincile sub care se
vor camufla noile teoretiz`ri [i practici puse în lucru de ideologii
comuni[ti sovietici pentru salvarea imperiului [i a domina]iei
Moscovei asupra „]`rilor fr`]e[ti”. În curând se va na[te a[a
numita teorie a suveranit`]ii limitate („Doctrina Brejnev”), menit`
s` dea legitimitate interven]iilor directe, inclusiv de ordin militar,
în problemele interne ale altor state sub pretextul salv`rii
socialismului. O doctrin` care, a[a cum afirma Mihail Gorbaciov,
„nu a fost niciodat` proclamat` oficial, dar care de fapt definea
abordarea U.R.S.S. fa]` de ]`rile socialiste”.
4 (42) 2008 document