format electronic

divizie de rachete SSM, format` din cinci regimente având în
dotare în total 38 de rachete R-12, cu o raz` de ac]iune de
2.500 km [i 24 de rachete R-14 cu o raz` de ac]iune de 4.500
km. Aceste for]e erau sprijinite de 40 de avioane MiG-21, 11
submarine [i o brigad` motorizat` complet echipat`, totalul
efectivelor sovietice dislocate în Cuba fiind de aproximativ
40.000 militari, grupa]i în 12 baze 13 .
La 14 octombrie, Statele Unite au descoperit amplasarea
bazelor sovietice în Cuba. La 22 octombrie, pre[edintele John
F. Kennedy se adreseaz` na]iunii americane în leg`tur` cu
descoperirea acestor baze [i instituie carantina în jurul Cubei.
A doua zi, Nikita S. Hru[ciov avertizeaz` conducerea
Statelor Unite despre posibilitatea declan[`rii unui conflict
nuclear. În urma medierii secretarului general al Organiza]iei
Na]iunilor Unite [i a unui intens schimb de mesaje între
Kremlin [i Casa Alb`, Hru[ciov anun]`, la 28 octombrie,
hot`rârea de a retrage rachetele sovietice din Cuba, iar
pre[edintele John F. Kennedy consimte s` ridice blocada [i s`
nu invadeze Cuba. Ulterior, Statele Unite [i-au retras rachetele
Jupiter dislocate în Turcia. În final, la 7 ianuarie 1963, Uniunea
Sovietic` [i Statele Unite l-au informat pe secretarul general al
Organiza]iei Na]iunilor Unite, U Thant, despre încheierea
crizei, iar în cursul aceluia[i an au procedat la instalarea unei
linii telefonice directe Kremlin-Casa Alb`, pentru a evita pe
viitor repetarea unei asemenea situa]ii de criz` 14 .
Suscit` interes un fapt neobi[nuit, consecutiv crizei
rachetelor din Cuba, rela]ionat de evenimentele invocate [i
petrecut pe fondul distan]`rii evidente [i treptate a
coordonatelor politicii externe a României fa]` de Uniunea
Sovietic`. Conform aser]iunii diplomatului american, Raymond
L. Garthoff, în cursul întrevederii particulare, ce a avut loc la 4
octombrie 1963 la New York, ministrul Afacerilor Externe al
României, Corneliu M`nescu, i-ar fi declarat secretarului de
stat al Statelor Unite, Dean Rusk, c` partea român` î[i declara
neutralitatea în cazul unui conflict declan[at de Uniunea
Sovietic`, f`r` consultarea prealabil` a României [i în
dezacord cu interesele sale na]ionale, informând de
asemenea, partea american` despre faptul c` pe teritoriul
României nu erau amplasate arme nucleare. Conform
aceleia[i surse, demersul demnitarului român constituia un
aspect deosebit în practica rela]iilor interna]ionale, încât
oficialul american nu l-a f`cut cunoscut nici m`car alia]ilor
Statelor Unite, de teama unor eventuale scurgeri de informa]ii
c`tre sovietici 15 .
F`r` a fi produs` o dovad` incontestabil` a „neutralit`]ii”
asumate de România în octombrie 1963,
lucru de altfel neconfirmat de surse
arhivistice române[ti, sau de participan]i
nemijloci]i la convorbiri, aspectul în sine
are relevan]` datorit` faptului c`
informa]iile furnizate de c`tre oficialul
român constituiau un fapt de neconceput
în cadrul alian]ei militare a statelor
comuniste, aceast` ac]iune a României
putând marca prima fisur` în Pactul de la
Var[ovia 16 .
Aser]iunea diplomatului american
Raymond L. Garthoff, conform c`reia
aspectul mai sus-men]ionat reprezint`
motivul fundamental pentru care România
[i-a modificat treptat pozi]ia fa]` de Pactul
de la Var[ovia, poate avea o baz` real`,
îns`, în opinia noastr`, la acest curs al
politicii externe a regimului de la Bucure[ti
au concurat [i al]i factori, dintre care cel
economic nu poate fi minimalizat. În anii
1961-1964, România a respins eforturile
document 2008 4 (42)
studii/documente
integra]ioniste ale Consiliului de Ajutor Economic Reciproc,
întemeiate pe principiul diviziunii interna]ionale a muncii [i, în
consecin]`, al stop`rii industrializ`rii ]`rii, a revenit la unele
tradi]ii [i simboluri na]ionale, a desfiin]at obligativitatea
înv`]`rii limbii ruse în [coli etc. „Noul curs” adoptat de
România în rela]iile cu Uniunea Sovietic` nu a sc`pat
percep]iei americane [i celorlalte state occidentale importante.
Într-o discu]ie de la începutul lunii august 1963 a lui Mircea
Mali]a, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, cu William
Crawford, reprezentantul diplomatic al Statelor Unite la
Bucure[ti, diplomatul american sublinia c` „lega]ia a
comunicat concluzia c` din observarea evenimentelor din
România din ultimul timp, aceasta se conduce în mod
neîndoielnic dup` propriul s`u cap [i c` pozi]ia urm`ririi
intereselor proprii este o pozi]ie ferm` [i nu de conjunctur`” 17 .
În cursul aceleia[i discu]ii, liderul român, Gheorghe
Gheorghiu-Dej, men]iona c` pozi]ia adoptat` a impus
percep]ia c` la Bucure[ti conduc „ni[te oameni care facem
opozi]ie” Uniunii Sovietice „[i obiectiv a[a stau lucrurile. [i nu
trebuie s` ne ru[in`m s` spunem c` exist` divergen]e” 18 .
Teza diplomatului american echivaleaz` cu o contesta]ie
deschis` de c`tre România a Pactului de la Var[ovia. Astfel de
probe indirecte, de[i relev` opozi]ia României la domina]ia
sovietic`, voin]a ei de a avea o libertate de mi[care sporit` în
arena interna]ional`, nu pot îns` conduce la concluzia c`, în
octombrie 1963, Corneliu M`nescu a propus Statelor Unite
statutul de neutralitate al României. Fostul demnitar al
României comuniste, chestionat dup` 1990 în aceast`
privin]`, declara c` a urm`rit s`-l fac` „pe Dean Rusk s`
în]eleag` c` România nu este o ]ar` a r`zboiului, c` România
nu este un partener entuziast al Pactului de la Var[ovia, c` noi
nu sprijinim r`zboiul dintre cele dou` pacte militare opuse, c`
noi nu putem adopta decât o pozi]ie rezonabil` indiferent de
care problem` este vorba” 19 .
Profesorul american Robin Alison Remington apreciaz` cu
deplin temei c`, pentru o în]elegere comprehensiv` a
fenomenului, problematica raporturilor României cu Pactul de
la Var[ovia la începutul anilor ’60 nu poate fi disociat` de cea
economic` 20 . Regimul lui Dej a respins toate demersurile
lansate în cadrul Consiliului de Ajutor Economic Reciproc de
c`tre sovietici [i conducerile obediente din statele-satelit, în
privin]a integr`rii [i a diviziunii interna]ionale a muncii în
lag`rul comunist, opunându-le un sus]inut program de
industrializare a ]`rii 21 . În acest sens, prezint` interes demersul
românesc de a respinge categoric a[a-numitul „Plan Valev” 22 .
63