III.1. Ce este monitorizarea? - Anti-Corruption Student Network in ...

schimbărilor pe parcursul procesului
de cercetare. În timp ce studiem o
anumită temă, este de asemenea
necesară realizarea unui diagnostic
tranziţional al stării în care se află
atât societatea cât şi instituţiile.
Diagnosticul în sine va fi revizuit,
dar va anticipa rezultatul final al
cercetării şi va oferi, de asemenea,
criteriile clar definite ale succesului
cercetării, astfel încât evaluarea
va deveni şi ea o opţiune. De
asemenea, nu trebuie să uităm de
necesitatea alegerii doar a unui
număr specific şi limitat de întrebări
care ne vor ajuta să înţelegem mai
bine problema asupra căreia ne
concentrăm. Această etapă ar trebui
să dureze atât cât este necesar şi
un volum considerabil de timp ar
trebui să fie alocat lucrului asupra
acestor aspecte, dat fiind faptul
că uneori această etapă necesită
mai mult timp decât cel necesar
tuturor celorlalte etape în ansamblu.
Etapele de la 1 la 6 sunt pregătitoare
şi este foarte important ca fiecăreia
să-i fie dedicat suficient timp,
aceasta fiind o precondiţie pentru o
cercetare comprehensivă.
2. Studierea surselor secundare –
cercetarea de birou
Anumite cercetări anterioare au
răspuns poate la unele întrebări;
poate s-a mai scris deja despre
subiectul nostru şi tema cercetării
noastre a mai fost explorată. Putem
determina acest lucru studiind
sursele secundare. Acest lucru
implică, în principal, nominalizarea
tuturor surselor relevante şi apoi
contactarea lor pentru a obţine
28
repere utile care ne vor orienta cum
să abordăm tema de cercetare şi
cum să evităm experienţele negative
din trecut, inventând întrebări care
nu au primit încă răspuns.
3. Alegerea metodologiei
După definirea problemei şi selec tarea
întrebărilor care trebuie puse şi
ca re nu au primit încă răspuns, adică
după ce am răspuns la întrebarea
„CE?”, urmează etapa responsabilă
de „CUM?” vom face acest lucru,
adi că cea în care determinăm care e
cea mai bună metodă de a răspunde
la întrebare. Am vorbit deja despre
acest lucru în partea introductivă a
reperelor metodologice. În afară de
cele menţionate anterior, este vi tal
să subliniem faptul că alegerea metodologiei
este determinată de te ma
şi obiectivele cercetării şi nu invers.
4. Procedura de selectare
a participanţilor la cercetare
De regulă, numărul participanţilor la
focus-grup variază de la şase la zece
persoane care nu se cunosc între
ele, fiind esenţial ca participanţii să
se simtă liberi să-şi exprime opiniile.
Acest proces continuu trebuie
să fie dictat de spontaneitatea
respondenţilor şi nu de un transfer
din experienţa anterioară. Astfel,
se previne existenţa relaţiilor
multiple între participanţi. Această
dimensiune a grupului nu este nici
mare şi nici mică, ci este ideală
pentru o discuţie de grup în care pot
fi auzite toate vocile.
Alegerea participanţilor depinde
de subiectul şi proiectul cercetării.