III.1. Ce este monitorizarea? - Anti-Corruption Student Network in ...

Recommendations

Info

Concluzii } Vă temeţi să nu fiţi prins? Cunoaşteţi vreun caz în care un locator de microcăşti a fost prins? Care este pedeapsa pentru acest fapt? Care este pedeapsa pentru studenţii prinşi? } Familia dumneavoastră ştie cu ce vă ocupaţi? Iar prietenii? Cum privesc ei toţi afacerea dumneavoastră? } Puteţi să ne spuneţi careva bancuri, istorioare despre oferirea microcăştilor în chirie? 2.3.4. Experienţe pozitive şi negative, recomandări Cel mai rău lucru care se poate întâmpla este obţinerea unui răspuns negativ la solicitarea acordării unui interviu. Dacă organizaţi întâlnirea prin e-mail sau telefon, este foarte important să vă prezentaţi, precum şi să prezentaţi organizaţia şi proiectul dumneavoastră. Este recomandabilă oferirea unui set de întrebări respondentului potenţial, care l-ar orienta spre subiectul interviului. Aspectul pozitiv al acestui subiect este faptul că profesorii nu-l percep drept problemă delicată. Iată de ce organizarea şi desfăşurarea unui interviu la acest subiect ar trebui să prezinte cele mai puţine probleme. Desigur excepţie fac vânzătorii/ locatorii de microcăşti, după cum a fost explicat anterior. 78 2.3.5. Exemple de rezultate Un interviu cu un profesor ar putea dezvălui atitudinile lui faţă de trişare şi experienţă anterioară cu această formă de fraudă academică. De exemplu, profesorul crede că copierea este o problemă marginală a învăţământului superior. Ar fi interesant de comparat părerea lui cu părerea studenţilor şi frecvenţa copierii. „Frecvenţa copierii nu s-a schimbat în ultimii 20 de ani, s-au schimbat doar tehnologiile”. „Copierea nu este considerată o problemă socială semnificativă. Ea trebuie prevenită şi criticată, dar eu tot cred că aceasta nu este o problemă serioasă”. Ceea ce crede profesorul este cauza faptului că studenţii nu sunt la curent cu regulile şi regulamentele facultăţii sau universităţii: „O parte din cultura studenţească este faptul că e normal să nu ştii nimic despre facultate şi aceasta să nu te intereseze deloc, cu excepţia susţinerii examenelor şi obţinerii diplomei”. Acest profesor este categoric împotriva sancţiunilor prea stricte şi a controlului prea intens. El descrie modul în care procedează cu cei care copiază, mod pe care-l consideră cel mai potrivit: „Dacă prind un student copiind, organizez un scandal în faţa celorlalţi studenţi şi fac ca cel care copia să se simtă ruşinat şi inconfortabil – experienţa mea arată că această cale e unica care are efect”.
2.4. Chestionarul 2.4.1. De ce anume chestionarul? Chestionarul este o modalitate de bază şi deseori unica modalitate de colectare a datelor cantitative utilizată în domeniu ştiinţelor sociale. Deseori el este cea mai frecventă metodă de cercetare în domeniul sociologiei. El permite obţinerea rapidă şi relativ ieftină a unui volum mai mare de date, astfel încât, cu un eşantion corespunzător, el permite extrapolarea rezultatelor respective asupra populaţiei care este cercetată. Chestionarul este o metodă logică de cercetare a acestui subiect. Fenomenul este indiscutabil de răspândit: majoritatea studenţilor au recurs cel puţin o dată la o formă de trişare academică şi aproape fiecare student s-a confruntat cel puţin o dată cu una din formele ei. Chestionarul ne permite să examinăm un număr relativ mare de studenţi, asigurând în acelaşi timp intimitatea şi anonimitatea lor completă, obţinând astfel răspunsuri sincere la un subiect delicat. Întrebările elaborate minuţios oferă o profunzime a cunoaşterii analitică satisfăcătoare şi, în acelaşi timp, noi putem examina un număr mai mare de teme aferente fraudei academice şi explică parţial care trăsături caracteristice ale respondenţilor şi instituţiilor contribuie la o frecvenţă mai mare sau mai mică a trişării. În afară de 79 o „înregistrare” descriptivă detaliată a situaţiei, un sondaj de calitate ne permite să oferim o explicaţie faptului, adică un răspuns la întrebarea de ce frauda academică este în unele locuri mai mult sau mai puţin răspândită. 2.4.2. Eşantionul Eşantionul pentru acest subiect trebuie să fie un eşantion aleatoriu reprezentativ. Există mai multe motive ale acestui fapt. Întâi de toate, din toate temele elaborate, aceasta este cea mai potrivită pentru un sondaj în bază de chestionar. Studenţii se întâlnesc cu copierea destul de frecvent, astfel încât există o probabilitate mare ca ei să fi fost implicaţi personal în vreo formă de copiere, să fi văzut pe cineva copiind sau să fi discutat la tema copierii, ceea ce ne sugerează că ei vor avea experienţă bogată şi atitudini bine definite. Eşantionul aleatoriu reprezentativ ne permite să examinăm aceste experienţe şi atitudini cu cea mai mare precizie. În al doilea rând, un eşantion aleatoriu reprezentativ realizat cu calitate permite extrapolarea rezultatelor pe populaţia examinată. Cu alte cuvinte, rezultatele care le obţinem din eşantion, cu o marjă acceptabilă a erorii, pot fi declarate valabile pentru întreaga populaţie examinată. În al treilea rând, după determinarea anumitor indicatori de frecvenţă sau răspândire a copierii, vom putea satisface interesul exprimat al mass media faţă de rezultatele
Page 2 and 3:
Autori: Bulgaria - Youth Society fo
Page 4:
I. Despre pachetul practic
Page 7 and 8:
desfăşurat cercetări în câte o
Page 10 and 11:
Reţeaua Studenţească Anti-Corup
Page 12 and 13:
interactive; Promovarea gândirii c
Page 14:
III. Introducere în metodologie
Page 17 and 18:
întrebările şi eşantionul ar tr
Page 19 and 20:
4. Lansarea ipotezelor Ipoteza ofer
Page 21 and 22:
III.3. Ce este o solicitare de acce
Page 23 and 24:
d. Planul de acţiune Planul de ac
Page 25 and 26:
III) Cum se raportează? a. Analiza
Page 27 and 28: Focus-grupul, ca metodă, este dete
Page 29 and 30: Intenţia noastră principală a fo
Page 31 and 32: 7. Desfăşurarea focus-grupului, a
Page 33 and 34: propriei experienţe. Iată de ce c
Page 35 and 36: Exemplu: Tabelul 1. Statistica inte
Page 37 and 38: de a-şi împărtăşi gândurile d
Page 39 and 40: Al treilea pas este conducerea inte
Page 41 and 42: scurtă descriere a scopului studiu
Page 43 and 44: Tipul eşantionării Avantaje Const
Page 45 and 46: Tipul eşantionării Avantaje Const
Page 47 and 48: Întrebările cu două variante de
Page 49 and 50: Întrebările cu scale de acord (î
Page 51 and 52: interpretate doar într-un singur f
Page 53 and 54: 2.1.4. Procesarea datelor Procesare
Page 55 and 56: Pentru analiza datelor putem utiliz
Page 57 and 58: 6) Datele variabilelor pentru un si
Page 60: IV. Cum se întocmeşte un raport?
Page 63 and 64: Concluzii şi recomandări Rezultat
Page 66 and 67: V.1. Trişarea 1. Introducere Defin
Page 68 and 69: participanţii să-şi explice în
Page 70 and 71: Trişarea în general } În opinia
Page 72 and 73: De asemenea, ar trebui să ţineţi
Page 74 and 75: Aceste întrebări pot fi considera
Page 76 and 77: } Studenţii dvs. vă sesizează cu
Page 80 and 81: noastre. Este extrem de dificil de
Page 82 and 83: } Dezvoltarea profesională în afa
Page 84 and 85: Profesorii dau făptaşilor sarcini
Page 86 and 87: facultăţii. Respondentului trebui
Page 88 and 89: cu modificări minore şi în acest
Page 90 and 91: 2.1.2. Eşantionul Eşantionul cons
Page 92 and 93: 2. De ce procuraţi anume acest man
Page 94 and 95: Experienţa negativă este aferent
Page 96 and 97: şi contactul pot influenţa. De as
Page 98 and 99: ăspunsurile la o întrebare specif
Page 100 and 101: Interviu cu un profesor „Fiecare
Page 102 and 103: permite oferirea unui răspuns neut
Page 104 and 105: V.3. Mituirea 1. Introducere 1.1. D
Page 106 and 107: espectată forma oficial al solicit
Page 108 and 109: la setul de întrebări enumerate,
Page 110 and 111: la facultate, interdicţia de a fac
Page 112 and 113: } Studenţii nu cunosc actele norma
Page 114 and 115: chiar mai răspândite din cauza c
Page 116 and 117: anonimitatea maximă posibilă a re
Page 118 and 119: modalitate mult mai bună de a afla
Page 120 and 121: studentul este pus într-o situaţi
Page 122 and 123: 1. Stabilirea supravegherii din par
Page 124 and 125: Cine ar putea oferi o mită (bani s
Page 126 and 127: V.4. Procesul de înmatriculare 1.
Page 128 and 129:
fie selectaţi cu grijă, iar moder
Page 130 and 131:
2.2.4. Experienţe pozitive şi neg
Page 132 and 133:
privire la ele? Există lacune sau
Page 134 and 135:
10, unde 0 semnifică lipsa totală
Page 136 and 137:
Pentru a verifica sinceritatea răs
Page 138 and 139:
Responsabilitate absolută 2.4.4. E
Page 140 and 141:
procesul de cazare le rămân foart
Page 142 and 143:
eprezintă un subiect dificil, dac
Page 144 and 145:
nu trebuie să uitaţi să asigura
Page 146 and 147:
ar trebui să fie clare, concise ş
Page 148 and 149:
} Atitudinea neadecvată a administ
Page 150 and 151:
} studenţilor care reacţionează,
Page 152 and 153:
obligatoriu într-un limbaj şi cu
Page 154 and 155:
V.6. Mobilitatea studenţilor 1. De
Page 156 and 157:
} Doar două persoane din cadrul pe
Page 158 and 159:
ursă. Studentul primeşte un bilet
Page 160 and 161:
oportunităţile şi programele de
Page 162 and 163:
ecărei facultăţi. Respondenţii
Page 164 and 165:
să-şi amintească toate frânturi
Page 166 and 167:
privire la implicarea în procedura
Page 168 and 169:
} focus-grupurile cu studenţi şi
Page 170 and 171:
Interpretarea literală a textului
Page 172 and 173:
11. Pe ce sunt cheltuiţi banii ob
Page 174 and 175:
Studenţii cred că nu primesc inst
Page 176 and 177:
fără a efectua o analiză prealab
show all

III.1. Ce este monitorizarea? - Anti-Corruption Student Network in ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?