Colindatul la romani..

ă â „
l88
ă î ă ă ş â
ă ă ş î ă ş î ă
î ş â î ş î ț ă â î ț
î ş î ă 189
ă î î ă ă
ş ț ă ş â î î
î ă î ăş ş ş ş
calenda ar fi de exemplu : acetum > slavul ț românul ț ş ță 190 ; altar >• slavul oltar; vechi-românul
oltari J9t ş ă â ă ş ă ş
ă ă â ş â ă î ş
î â ş calenda. Sunînd pretutindeni la slavi coleda, ă
î ă î ă ț î â î â î
ş î î ş î ă ă ă
ă ă î â ş
ă la colenda ş ş
393
â ă î
â ă legile fonetice ale limbii române : Z intervocalic > r 192 ,
colenda >• corenda î ă ț ă î
î â en ^> in î î
ă î ş î ă greda >- ă Deci, în Ardeal :
corenda >> corindam , iar aiurea, colenda > colinda. ă colinda â ț ş
ă ț î ş î corinda, ă ă
î ş ă â ă corinda — ă ş
ă corinda, anume în re ă ț
î â
Cuvîntul latin-vulgar Calendarius = ianuarie, pe vremea cînd vor fi împrumutat slavii pe colenda din
ă ş * ă ş î koledar 194
ş ă ş î î
"'koledar, ț î â ț
colqda, ț ă î ş ț ă Calendarius
ă â ş î î l cel mai normal ă ă
ş ă î ă
195
.
Deci vechi-slavul koleda î ă ă Calenda, ă
î ă ă pe a în o,
ş ă ă ş ă ț î ă
ă ă
î
mai departe, la nord, la lituanieni.
ă a : koliada >• kaliada, iar de aici a trecut, la fel,
394
- 217 -
ş ă
1. ă î î ş kolqda ş
ț ă ă ş â
2. ă î î ă î ş î
3. î ă î ă ă ă ş î
ă î ă ă î ş î
ă
m \
Pentru istoricul colindatului la româ î ă ă ş ă
î ț î ăş
întîiul moment: î ă ă
Al doilea moment, po â ş ş ă î ş ă
ă â ş
întîiul, posterior primului moment la români, primirea datinei tot în forme romane, ş