You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Nr. 65, mai 2011<br />
dregătoria <strong>de</strong> ban şi care se bucura <strong>de</strong> o trecere renumită<br />
la Poartă sau la palat îl ajută la cheltuielile şi răsplăţile<br />
care nu erau dintre cele obişnuite.” [2]<br />
Vornicul Radu Popescu, fiind convins că ştirile redate<br />
în cronica lui nu sunt din cele mai sigure, şi-a luat o<br />
marjă <strong>de</strong> neîncre<strong>de</strong>re, folosind expresii cum sunt: „<strong>de</strong>n<br />
auz unul <strong>de</strong> la altul” sau „cum zic alţii”. El <strong>de</strong>scrie evenimentele<br />
astfel: „Dentru care nevoe scăpând şi speriindu-se au fugit la Poartă<br />
şi găsind pe tată-său acolo, fiind om mare al Porţii, i-au<br />
scos domniea în ţară, sau cum zic alţii, că fiind capuchehaia<br />
un Iane , care au fost ruda lui, având<br />
voe <strong>de</strong> la Poartă, i-au scos domniea. Ci, ori în ce chip<br />
au fost domniea o au luat. Şi luând domniea, mari vrednicii<br />
au făcut, mai vârtos cu vitejiile, <strong>de</strong> au spus, turcii, ungurii<br />
şi moldovenii <strong>de</strong> era şi iaste mirare, precum istoria mai<br />
înainte va arăta” [3] . Deşi cronica vornicului Radu Popescu<br />
a fost consi<strong>de</strong>rată „…foarte bine informată asupra carierei<br />
lui Mihai” [4] totuşi unii istorici se îndoiesc <strong>de</strong> veridicitatea<br />
faptelor prezentate [5] .<br />
Pentru a lămuri lucrurile vom zăbovi asupra acestui<br />
subiect. Unele documente folosesc următoarele expresii:<br />
„s-a făcut Mihai rudă cu Iane banu” [6]v ; sau „Iar Mihai<br />
Vodă, el s-a făcut rudă cu Jupân Iane mare ban”; sau<br />
„Mihai vodă s’a făcut rudă cu Iane Banul...” [7]vi .<br />
Printr-un hrisov emis <strong>de</strong> calcelaria domnească din<br />
Târgovişte, la 6 septembrie 1598, Mihai Vodă îşi întăreşte<br />
stăpânirea peste 23 <strong>de</strong> sate din ju<strong>de</strong>ţul Romanaţi. Voievodul<br />
menţionează că aceste sate şi ocine au fost cumpărate<br />
„din truda şi din slujba pe care am slujit-o domnia<br />
mea din averile domniei mele, din dajdia satelor şi ţiganilor”,<br />
„în zilele lui Mihnea voievod şi în zilele lui Ştefan <br />
voievod, când am fost domnia mea mare stolnic,<br />
mare postelnic şi mare agă şi mare ban al Craiovei...” [8]vi .<br />
Este ştiut că Mihai a <strong>de</strong>ţinut dregătoria <strong>de</strong> mare stolnic începând<br />
<strong>de</strong> la 12 <strong>de</strong>cembrie 1588 i [9]<br />
până la sfârşitul domniei<br />
lui Mihnea Turcitul, 19 mai 1591. Odată cu domnia lui<br />
Ştefan Surdul, Mihai apare în Divanul valah ca mare postelnic.<br />
Ultima apariţie în această dregătorie datează din<br />
18 <strong>de</strong>cembrie 1591 [10]x . După această dată Mihai <strong>de</strong>vine<br />
mare agă, iar peste câteva luni „locţiitor” al marelui ban al<br />
Craiovei al cărui titular era Iane Cantacuzino. Printr-un hrisov<br />
din 4 august 1599, Mihai Vodă dăruieşte lui Stoichiţă<br />
Rîioşanu din Strâmba, pentru credinciosă slujbă prin ţări<br />
străine, mai multe ocine printre care şi satul Borăşti. Voievodul<br />
aminteşte că a cumpărat acest sat, cu 23.000 <strong>de</strong><br />
aspri şi alte daruri şi milostenii, <strong>de</strong> la Maria şi Dumitra, fiicele<br />
lui Dumitru paharnicul, „dinaintea lui Ştefan voievod,<br />
când am fost domnia mea ban al Craiovei” [11]x . Aceasta<br />
DACIA<br />
magazin<br />
înseamnă că Mihai a <strong>de</strong>venit „locţiitor” al <strong>de</strong>gătoriei <strong>de</strong><br />
mare ban al Craiovei încă din timpul lui Ştefan Surdul şi<br />
va <strong>de</strong>ţine această funcţie şi la începutul domniei lui Alexandru<br />
cel Rău.<br />
Un document ce ni s-a păstrat din data <strong>de</strong> 6 august<br />
1592 a fost scris <strong>de</strong> „Stanciu logofătul sluga banului<br />
Mihai”. Aceasta înseamnă că Mihai „era <strong>de</strong> fapt dacă nu<br />
<strong>de</strong> drept, ban al Craiovei” [12]x i<br />
. Între marele ban al Craiovei,<br />
Mihai, şi domnul Alexandru cel Rău s-au ivit „gâlcevi”.<br />
Mihai a mers în toamna lui 1592 la Constantinopol, un<strong>de</strong><br />
s-a întâlnit cu tatăl său Iane Cantacuzino şi au făurit<br />
împreună un plan pentru preluarea domniei Valahiei. Mai<br />
mult ca sigur că Iane Cantacuzino, atunci, a recunoscut<br />
public faptul că Mihai era fiul său şi a făcut <strong>de</strong>mersuri la<br />
Poartă pentru a obţine domnia Ţării Româneşti pentru el.<br />
Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re oficial Mihai s-a „consi<strong>de</strong>rat” fiul domnitorului<br />
Pătraşcu cel Bun şi al Teodorei [13]x i<br />
. Iane Cantacuzino<br />
nu a ieşit din scenă şi a „<strong>de</strong>venit” fratele Teodorei<br />
şi <strong>de</strong>ci unchiul lui Mihai. Din această cauză i-au ieşit<br />
„vorbe” auzite până la domnie, că Mihai este „fecior <strong>de</strong> os<br />
domnesc” – cum, <strong>de</strong> altfel relatează „izvodul” lui Teodosie<br />
din Ruda, preluat <strong>de</strong> Baltasar Walther – şi că doreşte să<br />
revendice tronul Valahiei. În <strong>de</strong>cembrie 1592 Iane Cantacuzino<br />
a murit [14]xi . În locul lui a fost instalat în funcţia <strong>de</strong><br />
mare ban al Craiovei nepotul său Andronic Cantacuzino<br />
– fiul lui Mihai Cantacuzino Şaitanoglu. Din această cauză<br />
Alexandru cel Rău a avut curajul să-l cheme pe Mihai,<br />
căruia îi ieşise vorbe că este fecior <strong>de</strong> os domnesc, în<br />
primăvara lui 1593 să <strong>de</strong>pună mărturie în Divanul Valahiei.<br />
Este <strong>de</strong> la sine înţeles că atunci când a fost chemat la<br />
Divan lui Mihai i se revocase dreptul <strong>de</strong> „locţiitor” al marelui<br />
ban al Craiovei, fiind înlocuit, mai târziu, cu Nicolae<br />
Coci care va interima această dregătorie x [15]<br />
.<br />
În vara anului 1593, la 9 iunie, bailul Veneţiei la<br />
Constantinopol – Matteo Zane – scria în raportul său:<br />
„Toate zilele acestea au venit mulţi oameni <br />
săracii din Valahia să se vaite <strong>de</strong> multele pagube<br />
şi să strige în numele tuturor provinciilor că nu mai pot suferi<br />
tiraniile voievodului şi grozavele<br />
datorii” xv [16]<br />
. Printre boierii nemulţumiţi care se tânguiau la<br />
Poartă erau: Nicolae “Românul” – stolnicul domnitorului<br />
Petru Şchiopul [17]xv , Andrei Hatmanul – confi<strong>de</strong>ntul aceluiaşi<br />
domn [18]xvi , Policrat Kamerinos, Nicolae Hrisoverghi – naşul<br />
lui Nicolae, fiul lui Mihai – şi Andronic Cantacuzino – „Ban<br />
şi făcător <strong>de</strong> domni” [19]xi . Grupul <strong>de</strong> boieri a intrat în<br />
audienţă la Sinan paşa, un susţinător constant al<br />
Mirceştilor, un<strong>de</strong> au expus motivele necesităţii schimbării<br />
lui Alexandru cel Rău. În urma discuţiilor s-a hotărât să-l<br />
cheme pe fostul domn al Moldovei Petru Şchiopul, – aflat<br />
17