Views
3 years ago

datoria de a spune adevărul - Dacia.org

datoria de a spune adevărul - Dacia.org

Nr. 65, mai 2011

Nr. 65, mai 2011 înzestrată de către Divinitate, calităţi pe care fiinţa umană le-a pierdut prin contactul inerent, prin ataşamentele sale de lumea fizică. In cadrul ataşamentelor intrau şi procedeele de tip şamanic, considerate imorale. Sacrificiile de fiinţe vii au fost înlocuite cu ofrande de produse naturale (lapte, miere, fructe), concept care s- a păstrat până astăzi în hinduism. Prin reforma brahmanică de la 3200 î. H., brahmanismul s-a distanţat de practicarea în ritualuri a utilizării plantei Sōma. Acest lucru permite să se argumenteze faptul ca utilizarea plantei Sōma era specifică perioadei prebrahmanice, ea regăsindu-se numai în practicile rituale vedice. Sōma este menţionaţă sub diverse forme de scripturile brahmanice târzii (ex. în Brāhmane) sub diferite forme de utilizări cu caracter mai mult informativ, forme care dau impresia unor proceduri devenite deja istorie, ca referiri la unele care ar aparţine perioadei anterioare, celei vedice. Unele menţiuni din scripturile brahmanice târzii fac totuşi aluzii voalate la calităţiile acestei plante în ritualurile individualizate chiar şi în condiţiile respingerii ei oficiale prin noua doctrină brahmanică privind utilizările ei în ritualurile cu caracteristici de comuniune. CAP. IV. Obiceiurile populare româneşti şi plantele neuroleptice Utilizarea de plante neuroleptice de genul Somei este semnalată în obiceiurile populare la români în întregul areal carpato-dunărean cu multe corespondenţe cu ritualurile vedice. (13). Se dau doar câteva exemple: In perioada de iarnă, în timpul sezătorilor şi organizării de clăci, se semnalează obiceiul facerii de”juflei”(3-pg.266), o formă de ofrandă, ca o colivă. E făcută din seminţe de cânepă pisate şi fierte cu sare şi zahăr. Se consideră mâncare de post, deci cu caracter religios ancestral (3) (Zona Buzăului-com.Gohor). In mod similar, există obiceiul ca în noaptea de Măcinici (9 martie) (în realitate cu referiri la data echinoxului de primăvară din 21 martie, decalaj datorită schimbărilor calendaristice), să se facă focuri în care să se arunce seminţe de cânepă şi sare, reminiscenţă a cultului vedic a lui Agñi (al Focului Sacru), la trecerea la „renaşterea noului an”. Arderea seminţelor de cânepă produce un fum care provoacă asistenţei o stare de euforie cu halucinaţii.(Cuvântul „Măcinici” are origină sanskrită, emanat din rădăcina de cuvânt *mel-a zdrobi, a măcina, respectiv *mlak .apoi *mak (14-pg.513) (15pg.716). Probabil forma primară a obiceiului se referea la aruncarea rituală de seminţe zdrobite în foc sau la însăşi prepararea DACIA magazin făinei pentru aluat din care să se facă ofrandele în forma de “opt”, imaginea Modelului Arhetipal al perfecţiunii).Obiceiul aruncării în tot cursul anului de seminţe de cânepă pe plita încinsă a căminului ţăranului român, obicei generalizat pe tot teritoriul ţării, este o reminiscenţă a vechiului cult vedic. Reflexia acestui obicei, în timpul istoric, este cultul familial al focului al românilor. Un motiv al substituirii plantei Sōma cu altele echivalente ca producătoare de efecte halucinogene îl putea constitui faptul că zona de creştere şi cultivare posibilă a ei este la altitudini relativ înalte.Conservând principiul ritualului, al producerii şi obţinerii stăriilor extatice, în celelalte părţi ale arealului s-a căutat, găsit şi substituit planta Sōma cu alte produse similare (macul, cânepa) CAP.V. Utilizarea plantelor neuroleptice în ritualurile religioase în general, de-a lungul timpului istoric Plantele cu caracteristici neuroleptice au fost utilizate în multe ritualuri religioase. Motivul utilizării lor îl constituie stările de tip halucinogen generate în corpul uman de către acestea, stări care erau considerate că pot permite accesarea de către om şi a altor planuri existenţiale în afara planului fizic şi superioare acestuia. Pentru acest motiv, în anumite perioade istorice, ele au fost declarate, mai mult sau mai puţin oficial de către diversele forme religioase, plante sacre (şamanism, vedicobrahmanismul primar şi reformat). CAP.VI. Concluzii In privinţa problemei utilizării plantelor neuroleptice în arealul carpato-dunărean se pot trage următoarele concluzii: 1. În perioada arhaică, plantele neuroleptice, plante cu proprietăţi halucinoagene, au fost folosite în şamanism. Aceasta s-a transmis sub forma individualizată până în prezent în spaţiul rural. 2. În perioada prevedică şi vedică ce a cuprins arealul carpato-dunărean, plantele neuroleptice au fost utilizate în ritualurile religioase cu caracter public, acestora acordându-li-se un statut sacru, mergându-se până la zeificarea lor. Eficacitatea actului sacrificial care era însoţit de consumul de plantă Soma nu era condiţionată de existenţa calităţilor psiho-morale ale sacrificatorului, ci de cantităţile şi calităţile elementelor ce constituiau obiectul sacrificiului. Iniţial, sacrificatele ritualurilor au fost fiinţe vii (animale, printre care tauri, cai, mistreţi, ulterior porci şi nu 28

Nr. 65, mai 2011 este exclus şi fiinţe umane). La geto-daci, era utilizat sacrificiul uman, fapt atestat de către istoriografie ca mergând până în perioadele istorice relativ târzii, fapt ce atestă originea lor ancestrală, arhaică, corespunzătoare perioadei prevedice şi vedice, în acest areal. 3. Mitologia traco-geto-dacă s-a transmis, prin elementele sale, în obiceiurile şi tradiţiile poporului roman, în mituri, legende şi basme cu ritualuri de gen sacrificial cu caracter mai mult sau mai puţin mistic, în simbolismul cu elemente arhetipale conţinute de acestea. Din ea emană importanţa actului sacrificial în concepţia religioasă a geto- dacilor. În urma creştinării, o serie de elemente mitologice au fost asimilate de noua religie, conservând ideea de fond a evenimentului mitologic, de ex. ideea de sacrificiu. Este reprezentativ cazul Cavalerului trac (Cavalerul danubian), reprezentat în împrejurări cinegetice (8-pg102), asimilat ulterior de creştinism cu Sf.Gheorghe (6), apărând, însă, omorând un balaur. Probabil că obiectul iniţial al uciderii de către cavalerului trac era altul decât cel reprezentat pe artefactele de mai târziu de către romani, zeu pe care ei l-au numit Deus Sanctus Heron. In mod similar, este substituirea mitului zeului Mithra (6-pg331), ca reprezentant al cultului solar al lui Agñi (popular Ignu), cu cel al Crăciunului, cu conservarea vechiului fond, a ideii de sacrificiu păstrat în obiceiul popular al sacrificării porcului (Ignatul porcului), ca şi cel al ofrandei numită „pomana porcului”, precum şi al consumului de alcool ce însoţeşte ritualul. Probabil este un produs de substituţie al vechii Sōma. Consumul mare de vin la daci pe vremea lui Burebista poate duce la emiterea ipotezei că, în timp, în ritualurile religioase, Sōma, datorită efectelor sale, a fost înlocuită cu alte produse cu efecte similare, cum este cânepa, produs rămas până astăzi în obiceiurile populare româneşti. In sensul celor de mai sus : -prezenţa în arealul carpato-dunărean de toponimii, hidronimii, antroponimii legate de denumirea plantei Sōma, -modul de evoluţie, în timpul istoric, al conceptului religios la trecerea de la cel vedic la cel brahmanic, privind utilizarea în ritual a plantei Sōma, -viziunea mitologiei populare româneşti privind actul sacrificial şi legăturile acesteia cu prezenţa plantelor mitice, -utilizarea de plante cu caracteristici neuroleptice cu efecte halucinogene în obiceiurile populare româneşti Toate acestea duc la concluzia că originea DACIA magazin utilizării plantei Sōma în ritualurile religioase este în arealul carpato-dunărean, din perioada vedică, ulterior planta ajungând în India arhaică, în urma migraţiei aryene condusă de Rāma.(în limba sanskrită, Rāmanaya însemnând „locul de naştere a lui Rāma”). VII.Bibliografie. 1. Alecu-Căluşiţa Ing.M.-Fişa documentară-Planta Sōma în literatura medievală italiană, 2009 2. Bojor Ovidiu Prof.Dr.- Fişa documentară –Planta Tilişca, 2009- Buc 3. Bulgăr Ghe. şi Ghe.Constantinescu-Dobridor -Dicţionar de arhaisme, Ed. Saeculum Vizual, 2005 4. Burnouf Emile & L.Leupol- Dictionnaire Sanskrit-Français, Ed. Maisonneuve-Paris, 1865 5.Gonda Jan-Les religiones d’Inde-Vol.I , Vedatisme et Hindouisme, Ed.Payot-Paris, 1979 6.*** “Health Service-nr. 1645”, New York , U. S. A. 7. Herodot-Istorii- Cart.IV, trad. A.Piatkovsky şi F.Vant-Stef, Ed. Ştiinţifică, Buc., 1961 8. Keith A.B.-Religion And Philpsophy Of The Veda And Upanishads, Cambridge, (Mass), Anglia, 1925 9. Kernbach Victor-Dictionar mitologic, Ed.Stiinţifică şi Enciclopedică, Buc., 1989 10. Mac Donell A.A.-A Practical Sanskrit Dictionary, Ed. Master Publisher, New Delhi, India, 1924, 11.*** ”Le Monde”, 17/01/2002 12. Nicolaescu prof.Ghe- Planta Tilişca.,StarInternational Medimpex –andra.neagu@starayurveda 13. Prună Olivia-Etn. Fişa documentară-Obiceiuri populare româneştizona Buzău, 2009 14. Vinereanu M.-Dicţionar Etimologic al Limbii Române pe baza cercetărilor de euroindianistică, Ed. Alcor, Buc., 2008 15. Walde M. J Pokorny-Indogermanisches Etymologisches Wörterbuch, Bern, Munchen, 1959 24.*** http://www.inidiffusion.fr./article116.html 25.*** . http://www.racines.traditions.free/ambroisi/index.html 26.*** http://www.oniros.fr.entheogenes.html Iarba fiarelor 29

De ce Eminescu? - Dacia.org
Malus Dacus – Mihai Viteazul - Dacia.org
De ce Malus Dacus - Dacia.org
Dacã - Dacia.org
septembrie 2006 - Dacia.org
noiembrie-decembrie 2006 - Dacia.org
iunie 2006 - Dacia.org
mai-iunie 2005 - Dacia.org
martie-aprilie 2009 - Dacia.org
aprilie 2006 - Dacia.org
decembrie 2005 - Dacia.org
nr.7 noiembrie 2003 - Dacia.org
februarie-martie 2003 - Dacia.org
iunie 2008 - Dacia.org
ianuarie 2006 - Dacia.org
mai 2008 - Dacia.org
august-septembrie 2008 - Dacia.org
Dacologia ca ştiinţă - Dacia.org
februarie 2006 - Dacia.org
iulie 2009 - Dacia.org
Anexa - Academia de Ştiinţe a Moldovei
Seismul - masuri de prevenire a incendiilor - IGSU