Views
4 years ago

datoria de a spune adevărul - Dacia.org

datoria de a spune adevărul - Dacia.org

Nr. 65, mai 2011

Nr. 65, mai 2011 Germanico Malaspina, care l-a cunoscut personal pe Mihai cu puţin înainte de bătălia de la Şelimbăr, scrie întrun raport al său, la sfârşitul anului 1599 sau la începutul anului 1600: „În orice caz nu trebuie scăpat din vedere… faptul că este ortodox şi fiu de grec…”. Mai departe acelaşi raport îl considera pe marele voievod “…om ortodox… fiu de grec...”. Mai departe acelaşi raport îl consideră pe marele voievod „...om ortodox... fiu de grec, duşman ereditar… al numelui de latin” [49] . Mai multe ştiri care apăreau în diverse oraşe europene inserau faptul că Mihai Viteazul era de origine greacă. „Victoriile lui Mihai dau nădejde grecilor că vor putea scutura jugul tiraniei otomane... în virtutea unui clişeu care-i atribuia domnitorului o origine grecească” [50] . Se considera că „zisul domn Mihai are, în scurtă vreme a se face stăpân peste Constantinopol şi grec fiind şi lăudat şi urmat cu deosebire de greci” [51] . O relatare din Roma, din anul 1598 referitoare la biruinţele voievodului valah împotriva turcilor făcea cunoscut că: Este acest senior Mihai Vodă de neam grec [52] . La începutul anului 1600 o solie trimisă de Ieremia Movilă în Polonia se ruga de regele Sigismund al IIIlea de Vasa să nu retragă bună voinţa şi apărarea pentru domnul şi locuitorii Moldovei. „Despre Mihai voievod, precum şi mai înainte domnul a dat de ştire... că nu şi-a părăsit intenţia, dar prin diferite intrigi se sforţează ca să facă ţării Moldovei aşa cum a făcut şi Ardealului... . Pe de altă parte şi cu Ardealul şi cu Valahia se supune împăratului turcesc şi cere steag şi pentru ţara Moldovei pentru un grec rudă a lui” [53] . O relatare anonimă a evenimentelor din Ardeal de la sfârşitul secolului al XVI-lea şi începutul secolului al XVII-lea, datată din anul 1611, reliefează: „În anul următor Mihai se făcu stăpân şi în Moldova şi se gândea deja la coroana Poloniei, unde îl pofteau mulţi baroni din Rusia, care sunt din neamul său grec...” [54] . La 27 august 1599 mai mulţi dregători valahi au trimis o scrisoare boierilor Dan Danilovici vistier, Vintilă clucer, Ioan aga, Preda postelnic, Stanciu logofăt, Jipa portar şi Mihai logofăt, care pribegeau în Moldova şi Polonia. Prin aceasta le aduceau la cunoştinţă situaţia deosebit de grea în care i-a adus Mihai Viteazul. Totodată, le cereau să intervină pe lângă Ieremia Movilă şi regele Poloniei, Sigismund al III-lea Vasa să binevoiască să-i scape de Mihai Vodă şi să pună în locul lui pe Simion Movilă, fratele domnului din Moldova. Având în vedere diplomaţia lui Mihai Viteazul şi dregătorii care semnează – Dumitru vornic, Teodosie logofăt, Radu lucer, Stroe stolnic, Preda postelnic, Calotă banul, Sava armaş, Radu comis, Udrea DACIA magazin banul, Radu Otetileşanu – credem că scrisoarea a fost ticluită şi trimisă intenţionat cu ştirea voievodului. Totuşi, nu este lipsit de interes un pasaj pe care îl redăm spre luare aminte: „Cu aceia ne rugăm şi noi să facă mare pomeană cu noi ca să ne scoaţă şi pre noi cumu au scosu şi Moldova şi într-cel chipu să fimu şi noi plecaţi şi să fimu suptu arepile luminatului măriii craiului leşescu cumu e şi domnul Erimie voievoda cu ţeara Moldovei, căce că suntemu toţi de o lege şi de o limbă şi suntu domni de rudă bună, că de greci şi de frânci şi de alţi hoţi ci ne-a venit de ne-am fost domni, ne-am săturatu cum suntem sătuli şi de cesta, de Mihaiu vodă” [55] . Putem conchide că în perioada respectivă – de sfârşit de secol al XVI-lea – era cunoscut atât în mediul diplomatic, dar şi în afara lui, faptul că Mihai vodă era fiul lui Iane Cantacuzino şi al Teodorei [56] . Amintim că în tinereţe Iane Cantacuzino a avut posibilităţi materiale modeste. A fost gelep, beilikciu, strângător de animale pentru capitala Imperiului Otoman şi pentru tainul ienicerilor, negustor de vite. În Valahia şi Moldova era obiceiul ca astfel de negustori să achite la domnie o anumită sumă de bani în schimbul căreia aveau dreptul să strângă animale pentru bir dintr-o anumită zonă geografică. Negustorii erau însoţiţi în teritoriu de ieniceri şi de reprezentanţii domniei. S-a dovedit că meseria de gelep a fost deosebit de avantajoasă. Cu banii câştigaţi din această afacere Iane Cantacuzino a cumpărat moşii şi a urcat pe treptele dregătoriilor cum, de altfel, va proceda şi Mihai la timpul lui. Adunând sume mari de bani, Iane Cantacuzino banul sau Iane Epirotul a devenit unul dintre cei mai bogaţi creştini din Imperiul Otoman cum fusese şi fratele său mai mare Mihai Şaitanoglu (Fiul dracului). Reuşind să-i obţină domnia lui Petru Şchiopul, în Moldova, în anul 1574 a fost recompensat cu dregătoria de mare vistier pe care o va deţine fără întrerupere, până în anul 1591 când acesta va părăsi tronul [57] . Pe de alta parte, Mihnea vodă, domnul Valahiei, l-a numit pe Iane, în anul 1586 în funcţia de mare ban al Craiovei. Se înţelege că Iane Cantacuzino a deţinut această dregătorie până la sfârşitul vieţii. Mai mult, în august 1587 Iane a devenit capuchehaie, reprezentant al celor două ţări dacice, Valahia şi Moldova la Constantinopol [58] . Izvoarele, atât cele interne cât şi cele externe, sunt unanime în a consemna că Iane Cantacuzino l-a protejat permanent şi constant pe Mihai. Dintre istoricii români doar P.P. Panaitescu aminteşte în treacăt că numele de Mihai „nu mai fusese în familia domnitoare de la fiul de mult uitat al lui Mircea cel Bătrân” [59] . Este cunoscut că în toate familiile domnitoare, de viţă nobilă, exista obiceiul, 20

Nr. 65, mai 2011 în toată Europa, ca noul născut să poarte numele bunicului sau al unui înaintaş marcant. În familia domnitorului Pătraşcu cel Bun nu a existat nici un nume de Mihai. În această situaţie trebuie să căutam acest nume în familia Cantacuzino. De la începutul dinastiei, ale cărei baze lea pus Ioan Cantacuzino în secolul al XII-lea şi până la sfârşitul secolului al XVI-lea, când a trăit Iane Cantacuzino, au existat 16 descendenţi [60] . Merită să fie remarcaţi Ioan Cantacuzino împărat bizantin între anii 1347-1358 şi Matei Cantacuzino coîmpărat bizantin, 1355-1357. Din cei 16 urmaşi ai familiei Cantacuzino cinci poartă numele de Mihai, patru de Ioan, trei de Dimitrie şi câte unul de Manuel, Matei, George şi Constantin [61] . Este de reţinut că bunicul lui Iane şi fratele cel mare, Şaitanoglu, au purtat numele de Mihai [62] . De aceea, susţinem cu certitudine că Iane Cantacuzino a dat numele de Mihai noului născut de Teodora. În tot timpul, Iane Cantacuzino, care din căsnicia oficială cu Marina Basarab nu a avut copii, s-a purtat cu Mihai ca un adevărat părinte şi l-a înconjurat cu protecţie şi dragoste. [63] ————————— 1. Cronicarul Szamosközy notează: „că acest Mihai a avut o rudă pe Iane vistierul care a fost ban al Craiovei, om înţelept şi priceput” (I. Crăciun, Cronicarul Szamosközy, p. 99, 101, 129, 144). 2. Dan Simonescu, op. cit., loc. cit., p. 62, s.n. 3. Radu Popescu, op. cit., p. 70, s.n. 4. P.P. Panaitescu, op. cit., p. 16, s.n. 5. De pildă N. Iorga considera afirmaţiile făcute de cronicar nişte „fabule neroade”, iar Stoica Nicolaescu le etichetează drept „legende”. (N. Iorga, Istoria…, p. 91). În alt loc Iorga susţine că „Legenda originii lui Mihai n-are nici o valoare”. (Idem, Studii şi documente, III, p. 55, 83, nota 1). Editorii „Magazinului Istoric” adăugau la vremea lor că „Este dovedit că această fabulă s-a sconit de boieri atunci ca să scape de Mihaiu pe urgia lui Alexandru vodă”. Cf. Ion Sîrbu, op. cit., p. 30, nota 69. La rândul său, Stoica Nicolaescu scria că „Legenda se înlătură prin documente. Hrisovul lui Radu Vodă din 24 mai 1603, reprodus de d-l profesor N. Iorga în Studii şi documente, V, p. 292, glăsuieşte că Mihai voievod în domnia sa s-au făcut neam Jupânului Iane banul cât au stătut domn Ţării Româneşti iar nu mai nainte cum spune legenda”. Revista „Călugărenii lui Mihai Viteazul”, nr. 9, 2004, p. 4. S-a văzut mai sus că Iane a murit în decembrie 1592 (Ion Mihai Cantacuzino, op. cit.; Ştefan Andreescu, Mihai Viteazul…, loc. cit., p. 188. Alţi autori pun „incorectitudinea” informaţiilor date de Radu Popescu pe tendinţa lui anticantacuzinească. Totodată, „arătând pe Mihai ca fiind de origine umilă”, Radu Popescu ar fi dorit să creeze un precedent pentru protectorii familiei sale, Ghiculeştii şi Gheorghe Duca” (George D. Florescu, Dan Pleşia, op. cit, loc. cit, p. 137). Cronicarul la care face referire nu are reţineri de a remarca totuşi „mai vârtos cu vitejiile” lui Mihai care au uimit popoarele din jurul Ţării Româneşti (Radu Popescu, op. cit., p. 70). 6. Documentul a fost redat incomplet de Grigore Tocilescu în lucrarea Doamna Stanca soţia lui Mihai Viteazul, Bucureşti, 1877, p. 21, nota DACIA magazin 33. Cf. Ion Sîrbu, op. cit., p. 18, nota 16. 7. D.I.R., veacul al XVII-lea, B, Ţara Românească, vol. I, p. 94; N. Iorga, Studii şi documente, vol V, p. 305. 8. D.R.H., XI, p. 428, s.n. 9. D.I.R., XVI, vol. V, p. 385. 10. Ibidem, vol. VI, p. 26. 11. D.R.H., XI, p. 472. l 12. George D. Florescu, Dan Pleşia, op. cit., loc. cit., p. 159. Într-un hrisov din 20 februarie 1594 Mihai certifică acest fapt: „Când am fost domnia mea mare ban în Craiova” (D.I.R., veacul al XVI-lea, vol. VI, p. 102). La 6 septembrie 1598 marele voievod scria: „am fost domnia mea mare stolnic, mare postelnic, mare agă şi mare ban al Craiovei”. (Ibidem, p. 366). Domnitorul Gavriil Moghilă întăreşte unor moşneni în martie1619 – satul Gruiu care a fost vândut „în vremea când a fost Mihail voevod mare ban al Craiovei”. Ibidem, veacul XVII, vol. III, p. 326. 13. De fapt, de ce avea Mihai nevoie de o astfel de genealogie? Este cunoscut că Mihai avea calităţi deosebite: era un om ager, bun organizator, excelent strateg, diplomat impecabil, vorbitor de limbă turcă, greacă şi tătară, cunoscător al nevoilor oamenilor din mijlocul cărora s-a ridicat. Dar aceste calităţi trebuiau susţinute de o descendenţă domnească. Domnul trebuia să fie din „vechiul sânge al moştenitorilor ţării” pentru a se bucura de respectul supuşilor care îl considerau trimisul lui Dumnezeu pe pământ. La rândul lor, turcii aveau interesul să strângă tributul şi datoriile domnilor precedenţi care erau asumate de noul domn. Ori dacă „sângele domnesc” era risipit şi nu curgea prin venele lui, respectivul domn nu era respectat de boieri şi de popor şi sultanul nu reuşea să-şi adune tributul. Deci, o descendenţă domnească, chiar dacă nu exista în realitate, dădea bine şi pentru turci. 14. Ion Mihai Cantacuzino, op. cit. Cf. M. Guboglu, Mihai Viteazul în documentele turceşti, în Revista Arhivelor, an LII, vol. XXXVII, nr. 2, p. 146, 148. 15. D.I.R., XVI, vol. III, p. 75. 16. Hurmuzaky, III, 1, p. 457. 17. Petru Şchiopul a domnit în Moldova în perioada 3 iunie 1574-23 noiembrie 1577 – alungat de Ioan Potcoavă – 1 ianuarie 1578-21 noiembrie 1579, septmebrie 1582-19 august 1591. A plecat de bună voie din domnie invocând sumele mari de bani pe care le avea Moldova de plată către turci (Istoria României în date, p. 458). 18. Andrei Hatmanul va fi numit logofăt în primul Divan al lui Mihai (N. Iorga, Istoria…, p. 105). 19. Ibidem, p. 98. Andronic era fiul lui Mihai Cantacuzino-Şaitanoglu care la rândul lui era frate cu Iane. 20. Constantin Barbuţă, Petru Şchiopul – un voievod cu înfăţişare frumoasă şi destoinic în lume, în Revista “Sud”, nr. 1-2, anul 12, 2009, p. 8. 21. M.V.C.E., vol. I, p. 66; Victor Atanasiu, Concepţia militară a lui Mihai Viteazul, în Mihai Viteazul..., p. 114. 22. George D. Florescu, Dan Pleşia, op. cit., loc. cit., p. 161, nota 132. 23. Mihai Maxim, op. cit., p. 232. 24. Alexandru cel Rău a fost mazilit la 8 septembrie 1593. Bailul Veneţiei la Constantinopol, bine informat, ştia cu două zile mai devreme că Mihai va fi numit Domn în locul lui (Hurmuzaky, III, 1, p. 457). Vezi Ion Sîrbu, op. cit., p. 16. George D. Florescu şi Dan Pleşia considerau că „afirmaţiile bailului veneţian Matteo Zane, din 6 septembrie 1593, că Mihai era fiul lui Iane banul, nu sunt atât de sigure pe cât s-a pretins” (George D. Florescu, Dan Pleşia, op. cit., loc. cit, p. 137). 25. M.V.C.E., vol. I, p. 66, 67, s.n. l 26. Pentru a întregi acest tablou redăm gândurile doamnei Elisabeta, soţia lui Alexandru Mircea Vodă, mama lui Mihnea: „…această ţară nu e moştenirea noastră; azi suntem şi mâine nu suntem, după voia lui Dumnezeu şi ne aflăm în mâna turcului şi nici noi nu ştim unde 21

De ce Eminescu? - Dacia.org
Malus Dacus – Mihai Viteazul - Dacia.org
De ce Malus Dacus - Dacia.org
septembrie 2006 - Dacia.org
2004 - Civilizaţia Danubiană - Rădăcini - Dacia.org
noiembrie-decembrie 2006 - Dacia.org
iunie 2006 - Dacia.org
PlAcuTele de la Sinaia PlAcuTele de la Sinaia , - Dacia.org
mai-iunie 2005 - Dacia.org
aprilie 2006 - Dacia.org
nr.7 noiembrie 2003 - Dacia.org
martie-aprilie 2009 - Dacia.org
iunie 2008 - Dacia.org
decembrie 2005 - Dacia.org
februarie-martie 2003 - Dacia.org
ianuarie 2006 - Dacia.org
august-septembrie 2008 - Dacia.org
februarie 2006 - Dacia.org
Dacologia ca ştiinţă - Dacia.org
iulie 2009 - Dacia.org
Starea economică, socială şi de mediu a municipiului Timişoara
Ştiinţe Medicale - Academia de Ştiinţe a Moldovei
Descarcă în format PDF - Camera de Comert si Industrie a Romaniei
Vasile Dumitrache a fost arestat pentru 29 de zile - Obiectiv
Anexa - Academia de Ştiinţe a Moldovei
Seismul - masuri de prevenire a incendiilor - IGSU
Click AICI pentru a descarca VARIANTA PDF - Cotidianul Gorjeanul