MATEMATICÄ‚ PENTRU NOI TOÅ¢I - Scoala cu clasele I-VIII Nr 4 Cugir

ISTORIA MONEDELOR PE TERITORIUL ŢĂRII
NOASTRE. CIRCULAŢIA ŞI EMISIUNEA MONETARĂ PE
TERITORIUL ROMÂNIEI
Baterea de monedă pe teritoriul actualei Românii începe în
coloniile antice greceşti de la Marea Neagră, aşezări ce desfăşurau
o foarte fructuoasă activitate comercială. Într-adevăr, în secolul IV
î.Chr, la Histria, Calatis, Tomis şi Dyonisopolis, existau ateliere
monetare unde se băteau stateri de aur (mai rar), tetradrahme şi
drahme din argint şi subdiviziuni de bronz ale drahmei. După ce au
cucerit provincia, în 71 î.Chr., romanii au interzis baterea
monedelor din metal preţios, dar au permis continuarea fabricării
pieselor din bronz. Activitatea atelierelor monetare greceşti de la
ţărmul Pontului Euxin a încetat definitiv în jurul anului 245 a.D.
Monede folosite în vechime
1 siclu = 16,36 g (aur) = 14,54 g (argint)
1 jumãtate de siclu = 8,18 g (aur) = 7,27 g (argint)
1 drahma = 4,09 g (aur) = 3.65 g (argint)
1 didrahma = 8,18 g (aur) = 7.30 g (argint)
1 statirul = 8,52 g (aur) = 14.6 g (argint)
1 dinar = 4,5 g (argint)
1 codrantes = 0,0703 g (argint)
1 mina = 818 g (aur) = 727 g (argint)
1 talant = 49,077 kg (aur) = 43,62 kg (argint)
1 lepta = 0,035 g (argint)
Important: Mina (care valora 50 de siclii sau 2000 de drahme) şi
Talantul (care valora 3000 de siclii sau 12000 de drahme) nu erau
monede, ci denumiri ale sumelor monetare mari.
31