MATEMATICÄ‚ PENTRU NOI TOÅ¢I - Scoala cu clasele I-VIII Nr 4 Cugir

În anul 1901, Giorgi a arătat că este posibilă adăugarea la
sistemul de mărimi mecanice kilogram-metru-secundă a unei
mărimi electrice practice, cum ar fi ohmul sau amperul, pentru a
forma un sistem coerent şi a se scrie ecuaţiile câmpului
electromagnetic în formă raţională. Propunerea lui Giorgi a deschis
drumul spre Sistemul Internaţional actual. După revizuirea
Convenţiei Metrului, în 1921, propunerea lui Giorgi a fost
dezbătută îndelung. În anul 1939, se recomandă adoptarea unui
sistem bazat pe kilogram, metru, secundă şi amper, propunere
aprobată în 1946.
În anul 1954, s-a aprobat introducerea amperului, a kelvinului
şi a candelei ca mărimi fundamentale. Numele de Sistemul
Internaţional de Unităţi (SI) a fost aprobat în 1960. La cea de-a 14a
Conferinţă Generală de Măsuri şi Greutăţi în anul 1971 s-a
aprobat versiunea actuală a SI prin introducerea molului ca unitate
pentru cantitatea de substanţă, aducând numărul total de unităţi
fundamentale la şapte.
Prefixe ale unităţilot de măsură
Unităţile de măsură reprezintă un standard de măsurare a
cantităţilor fizice. În fizică şi în metrologie este necesară o definiţie
clară şi univocă asupra aceleiaşi cantităţi, pentru a garanta utilitatea
reyultatelor experimentale, ca bază a metode ştiinţifice.
Siatemele de măsură ştiinţifice sunt o formalizare a
conceptului de greutăţi şi măsuri, care s-au dezvoltat iniţial cu
scopuri comerciale, în special pentru a creea o serie de instrumente
cu care vânzătorii şi cumpărătorii să poată măsura în manieră
univocă o cantitate de marfă tranzacţionată
Există diverse sisteme de unităţi de măsură, bazate pe
diverse suite de unităţi de măsură fundamentale. Sistemul cel mai
folosit în ziua de azi e Sistemul Internaţional, care are şapte unităţi
de măsură de bază („fundamentale”), din care toate celelalte sunt
derivate.
Există şi ate sisteme, utilizate în diverse scopuri, unele încă
utilizate, altele doar istorice.
9