Lemoneight nr. 1 - 2019

SISTEME DE
NOTARE
ALE VINURILOR
Alegerea unui vin bun este de
cele mai multe ori o misiune
complicată. Având în vedere
diversitatea soiurilor, regiunilor,
solului, climei, anului de
recoltă și a altor factori care
influențează calitatea vinului –
și asta ca să menționăm doar
câteva aspecte generale – este
foarte dificil să avem o garanție
că un anumit vin va fi pe placul
nostru. Uneori ne bazăm pe
recomandarea unui prieten cu
care am mai împărțit cândva
o sticlă de vin și cu ale cărui
gusturi ne identificâm oarecum.
Însă, dacă suntem singuri în
explorarea acestei pasiuni,
există instrumente care
funcționează ca un ghid în
lumea vinurilor. Scorurile
de calitate sunt un astfel de
instrument, însă înainte de a
ne baza pe acestea, trebuie
să le înțelegem fiindcă sunt
ca legenda unei cărți și iau în
considerare diverși parametri pe
care îi măsoară. Acestea pot fi
scoruri date de un singur critic
sau o notă dată în urma unei
degustări a aceluiași vin de către
un grup de critici.
ROBERT PARKER
Cea mai celebră și utilizată
modalitate de a nota calitatea unui
vin este scara Parker, introdusă
în urmă cu aproape douăzeci de
ani de către Robert M. Parker Jr.
Sistemul său de a nota vinul constă
în puncte de la 50 la 100, date de
culoarea și aspectul vinului, aromă
și buchet, savoarea și gustul de
după degustare, cât și calitatea în
ansamblu sau potențialul vinului.
Chiar dacă un astfel de sistem
de notare vine cu neajunsurile
lui și este criticat de unii ca fiind
îndoielnic, acesta reprezintă
totuși un punct de pornire pentru
stabilirea unui nivel de calitate.
Robert M. Parker Jr. atrage atenția
asupra faptului că un scor nu
reușește să dezvăluie lucruri
importante despre un vin, ci că
mai degrabă notele de degustare
și alte comentarii ce acompaniază
aceste note sunt o sursă mai bună
de informare cu privire la stilul și
personalitatea unui vin.
Criticul merge mai departe
susținând că niciun sistem de
notare nu este perfect, dar că un
sistem cu note mai flexibile aplicate
de același critic, fără prejudecăți,
poate cuantifica gradele de calitate
ale vinului, însă că de aici rămâne la
latitudinea persoanei care consumă
vinul să decidă dacă acesta este
pe placul său: “Nu există substitut
pentru propriul palat și nicio altă
modalitate de a te educa, în afara
degustării propriu-zise a vinului de
către propria ta persoană.” (Robert
M. Parker Jr., The Wine Advocate
Rating System).
LUCA MARONI
Luca Maroni este o altă figură
care are o influență majoră asupra
sistemelor de notare ale vinului.
Sistemul său se numește Indexul
de Plăcere și pornește de la o
idee simplă - calitatea unui vin
este determinată de cât de plăcut
este acesta la gust. Modalitatea
de măsurare a acestui lucru ține
cont de trei parametri: consistență,
echilibru și integritate a gustului
și aromei unui vin. Scorul dat
reprezintă suma celor 3 note
obținute de cei trei parametri, notați
fiecare cu puncte între 1-33.
Consistența se referă la
expresivitatea gustului care este
dată de bogăția gustului și care
se determină în mod cantitativ în
funcție de calitate, persistență și
potențialul de longevitate.
Echilibrul înseamnă armonia
părților componente și proporțiile
dintre substanțele ce fac aroma să
acționeze în mod blând și moale
sau acid și amar pe palat.
Integritatea buchetului unui vin
se poate determina prin sesizarea
lipsei defectelor de pe durata
producției vinului (note sulfuroase,
de oțet, lactoză, note stătute sau
lemnoase), cât și din lipsa oxidării
vinului.
Fiindcă Luca Maroni are o
abordare mai academică asupra
vinului, sistemul lui fiind de calibru
tehnic, acesta notează pe lângă
gustul vinului, care este subiectiv,
puritatea și calitatea componentelor
vinului, cât și potențialul de
învechire al acestuia.
În ultimii ani, odată cu avansul tehnologic, au apărut tot mai multe aplicații mobile ca CellarTracker care calculează
prin agregare scorul dat de fiecare utilizator care a degustat un vin anume și contribuie cu opinia sa subiectivă.
28 Lemoneight // be inside Lemoneight Consumă // be responsabil. inside 29
18+