Lemoneight nr. 1 - 2019

LIFESTYLE
vin scump VS vin ieftin
DESPRE CUM ESTE PĂCĂLIT CREIERUL NOSTRU DE
CĂTRE AȘTEPTĂRILE CREATE DE MARKETING
În consecință fiindcă prețul era un indicator al ideii că urmează o recompensă,
acest fapt s-a manifestat puternic asupra percepției cu privire la experiența
senzorială, mai exact asupra gustului. Sistemul de motivație și recompensă ne
joacă feste și creează ceea ce a fost numit “efectul placebo” al marketing-ului.
Acest mecanism este valabil nu doar pentru vin, ci și pentru alte experiențe
care țin de simțurile noastre. De aceea important este să ne păstrăm o doză
de scepticism, să încercăm să ținem cont de factorii ambientali, să înțelegem
că gustul este subiectiv și personal, dar mai ales că uneori, creierul nostru este
complice la anumite farse ce ni le poate juca marketing-ul.
Astăzi, mai mult ca oricând, ne bazăm pe știință să ne
răspundă la tot felul de curiozități legate de modul în care
funcționează mintea noastră, felul în care luăm decizii și alte
experiențe senzoriale pe care le trăim, dar care nu au fost
puse sub lupa cercetării științifice. Din acest motiv, modul în
care cumpărăm, consumăm, ce ne determină să ne placă un
produs față de altul, sunt lucruri supuse din ce în ce mai des
scepticismului științific, fapt ce ne poate ajuta în ajustarea
comportamentului de consumatori în direcția unor analize
mai raționale cu privire la ce cumpărăm și consumăm.
Unul dintre lucrurile care a fost mereu subiect de dezbatere
este ce anume determină valoarea unui vin. În ce măsură este
vorba de gustul vinului, preferințele personale, strategiile de
marketing, punctaje ale unor critici sau sisteme de notare?
Un studiu efectuat recent și publicat în revista de specialitate
Scientific Reports, analizează modul în care indicii, oricât de
subtile, către prețul unui vin, pot declanșa așteptări cu privire
la calitatea gustului acestuia, așteptări care ne influențează
la nivel neuronal experiența senzorială a degustării vinului.
Studii oarecum tangențiale ca subiect au arătat deja că
informația din mediul nostru ne afectează așteptările și
modul în care percepem diverse experiențe senzoriale, însă
nu se știa cum anume o informație din mediul înconjurător
are capacitatea de a se insera cu adevărat în experiența
senzorială, transformând chiar modul în care simțim, spre
exemplu, gustul unui vin, dacă îi cunoaștem prețul.
O POVESTE INTERESANTĂ în acest sens este cea a jurnalistei
Katie Kelly Bell, contribuitoare la revista Forbes, care relatează o poveste
personală legată de cum a fost păcălită de propriile ei așteptări. În ciuda
faptului că are experiență în degustarea vinurilor, când a făcut o vizită unei
crame împreună cu alți critici de vin, s-a simțit extrem de jenată, atât ea, cât și
colegii ei de breaslă, care au primit două pahare de vin și li s-a cerut să își dea cu
părerea cu privire la acestea. Majoritatea au spus că primul era un Chardonnay
nebaricat, iar al doilea un Sauvignon Blanc. Niciunul din cei prezenți la degustare
nu se aștepta să fie vorba de unul și același vin, fiindcă nu concepuseră această
posibilitate. Singura diferență dintre cele două era... temperatura de servire!
Fiecare are o poveste cu o astfel de farsă, și mulți am încercat să ne jucăm
cu așteptările unui amic snob și să îi punem la încercare gustul și acuratețea
simțurilor, însă este vorba de mai mult decât de ignoranță: este vorba de creierul
nostru care nu reușește să interpreteze informațiile corect dacă îl distragem cu
trucuri de marketing, sau cu alte așteptări, și mai ales dacă nu suntem într-o stare
de alertă sau scepticism.
Persoanele care au participat la acest experiment au primit
Cea mai scumpă sticlă de vin vândută vreodată este The Setting Wine Alexander Valley Cabernet
spre degustare mai multe vinuri pe ale căror sticle apăreau
Sauvignon. Prețul acestei sticle a fost de 350.000 de dolari, cumpărată de un colecţionar de vinuri
prețurile, variind între 3 și 18 euro, în timp ce erau conectați la
privat din Mississippi. Vinul a fost creat de Jesse Katz, cel mai tânăr vinificator din SUA, pentru
un aparat RMN. Pentru fiecare vin, participanților li s-a cerut
agentul de la Hollywood, Shep Gordon. Acesta a donat-o fundaţiei caritabile a bucătarului Emeril
ca după ce gustă o cantitate mică, să îi dea o notă pentru
Lagasse, Carnivale du Vin, care în fiecare an organizează un eveniment caritabil. Sticla de 750 ml.
calitate între 1 și 9. În realitate, vinul degustat de aceștia
avea chiar şi autograful agentului.
era unul și același, având valoarea exactă de 14 euro. După
cum probabil v-ați așteptat, participanții la studiu au dat
Un vin chiar mai valoros decât acesta, dar care nu intră în categoria celor mai scumpe vinuri
note mai mari vinurilor pe ale căror etichete apărea un preț
vândute deoarece nu a apucat să ajungă pe piața licitațiilor, este Château Margaux din 1787, un vin
mai mare. Însă nu acest lucru este cel mai interesant, ci mai
din colecția lui Thomas Jefferson. Vinul a fost estimat de către proprietarul acestuia, un comerciant
degrabă ceea ce s-a văzut pe studiile RMN, care arătau că în
de vinuri din New York, William Sokolin, la 500.000 de dolari, însă în timpul unei cine la hotelul Four
momentul în care se făcea evaluarea, părțile cele mai active
Seasons, sticla a fost spartă de către un chelner. Probabil datorită faptului că nicio sumă de bani nu
în evaluarea calității erau cortexul prefrontal și striatumul
mai poate cumpăra acest Château Margaux astăzi, acest vin este neprețuit. Totuși, casa de asigurări
ventral, care sunt cele două zone ale creierului responsabile
care a acoperit pierderile proprietarului l-a despăgubit pe acesta cu 225.000 de dolari pentru vinul
cu evaluarea așteptărilor și cu căutarea recompenselor.
vărsat. Nimeni nu știe ce s-a întâmplat cu chelnerul.
30 30 Lemoneight // be // be inside inside Lemoneight // be // inside be inside 31 31