x - Recreaţii Matematice

Mai întâi cu un număr restrâns de publicat¸ii, s-a dezvoltat treptat, ajungând ca între
cele două războaie mondiale să fie cea mai bună bibliotecă de matematici din sudestul
Europei. Pe lângă această bibliotecă, ¸si-au desfă¸surat, mai mult sau mai put¸in
sporadic, activitatea ¸stiint¸ifică ¸si de cercetare mai mult¸i tineri talentat¸i, care aveau
să devină nume cunoscute în matematica românească: C. Popovici, D. Pompeiu,
V. Vâlcovici, S. Stoilow, S. Sanielevici, Gh. Vrănceanu, Gr. Moisil, T. Popoviciu,
O. Mayer ¸s.a.
Obt¸inerea fondurilor pentru achizit¸ionarea de publicat¸ii ¸stiint¸ifice era o preocupare
permanentă a lui A. Myller, care a condus biblioteca de la înfiint¸are până în
anul 1947. Aceste fonduri erau obt¸inute prin demersuri insistente pe lângă forurile
conducătoare ale învăt¸ământului superior ¸si ale culturii române¸sti, prin convingerea
unor persoane particulare să facă donat¸ii pentru bibliotecă ¸si prin contribut¸ii personale.
Mai ales în perioada dintre cele două războaie mondiale, A. Myller pleca
în mod regulat în t¸ările din vestul Europei, unde colinda prin librării ¸si anticariate,
făcând achizit¸ii masive de cărt¸i ¸si de colect¸ii de reviste, ajungând să cheltuiască ¸si din
banii săi. El insista mereu pe lângă colegii săi să contribuie la îmbogăt¸irea bibliotecii
prin publicat¸ii ¸si este cunoscut că era tot timpul nemult¸umit, spunând că membrii
Seminarului Matematic nu fac suficient de mult pentru îmbogăt¸irea patrimoniului
acestuia. A. Myller a scris un manual de geometrie analitică (foarte bun!) pentru
liceu, iar drepturile de autor au fost folosite în întregime pentru cumpărarea de cărt¸i
¸si reviste pentru Seminarul Matematic. Mult¸i ani, această carte a fost folosită pentru
premierea student¸ilor frunta¸si de la Facultatea de Matematică. Unul din succesele
importante ale lui A. Myller a fost convingerea industria¸sului N. Malaxa să facă o
donat¸ie pentru Seminarul Matematic. Prin aceste eforturi, biblioteca Seminarului
Matematic s-a îmbogăt¸it cu colect¸iile celor mai prestigioase reviste de matematică
apărute în lume, cu ultimele cărt¸i publicate la diverse edituri de specialitate din Europa
¸si din America, precum ¸si cu colect¸ii complete ale unora din cele mai vechi reviste
de matematică (Acta Eruditorum, Crelle ′ s Journal, Journal de l ′ École Polytechnique
de Paris etc.) ¸si cu cărt¸i vechi de matematică din perioada Rena¸sterii ¸si de mai târziu.
O altă direct¸ie în care a act¸ionat stăruitor A. Myller, a fost ment¸inerea unei
discipline stricte în Seminarul Matematic. Accesul la publicat¸ii era liber, fiecare
membru putea să împrumute, fără să apeleze la un bibliotecar (care, de fapt, nici nu
exista), dar era obligat să respecte câteva reguli simple însă stricte. Orice publicat¸ie
împrumutată era trecută într-un registru de împrumuturi ¸si se restituia la anumite
date, publicat¸iile trebuiau păstrate cu grijă pentru a se împiedica deteriorarea sau
pierderea lor, nimeni nu avea voie să plece din Ia¸si fără să restituie mai întâi toate
publicat¸iile împrumutate. Unele abateri, rare, erau sanct¸ionate fără rezerve de prof.
A. Myller prin ridicarea dreptului de acces în bibliotecă pentru o perioadă determinată
sau chiar pentru totdeauna. Sanct¸iunile se aplicau la orice beneficiar găsit în culpă,
indiferent de vechimea ¸si prestigiul acestuia. Acest spirit de disciplină instaurat la
Seminarul Matematic a făcut ca din bibliotecă să se piardă extrem de put¸ine publicat¸ii.
În 1944, Universitatea din Ia¸si a fost evacuată, împreună cu biblioteca Seminarului
Matematic, la Alba Iulia. Mutarea a fost organizată a¸sa de bine, încât la întoarcere
în 1945, nu a lipsit decât un singur volum din fondul de publicat¸ii al bibliotecii.
După război, au trebuit înfruntate mari greutăt¸i rezultate din distrugerile cauzate
2