x - Recreaţii Matematice

Seminarul Matematic din Ia¸si - 100 de ani
de învăt¸ământ matematic românesc
În acest an, un secol de existent¸ă a Seminarului Matematic se suprapune în
mod fericit cu 150 de ani de la crearea la Ia¸si în 1860 a primei universităt¸i din t¸ară.
Învăt¸ământul matematic ie¸sean avea o oarecare tradit¸ie încă înainte de inaugurarea
Universităt¸ii, dar un adevărat centru de cercetare matematică a fost init¸iat
de profesorul Alexandru Myller în 1910, când tocmai primise postul de titular la
catedra de geometrie analitică a Facultăt¸ii de S¸tiint¸e din Ia¸si.
În acela¸si an, profesorul Myller a făcut demersuri către ministrul instruct¸iunii
publice de atunci - Spiru Haret - în vederea obt¸inerii de fonduri pentru dezvoltarea
unei biblioteci de specialitate. Init¸ial s-a primit o sumă cu care s-au achizit¸ionat
câteva reviste matematice mai importante, iar mai târziu s-a obt¸inut chiar o alocat¸ie
bugetară fixă.
Astfel, actul de na¸stere al Bibliotecii Seminarului Matematic (init¸ial
Biblioteca Seminarului de Geometrie analitică) putem spune că a fost semnat la
18 octombrie 1910, când Alexandru Myller a înregistrat oficial primele o sută de
volume din ”Crelle ′ s Journal für de reine und angewandte Mathematik”.
La început, spat¸iul destinat bibliotecii era doar o fostă sală de curs administrată
numai de profesorul Myller, însă în timp spat¸iul s-a extins, iar personalul de
administrat¸ie a crescut prin alăturarea unor membri ai Seminarului.
Profesorul Myller concepe Biblioteca Seminarului Matematic după modelul sălii
de lectură a Seminarului Matematic de la Göttingen unde a studiat, sust¸inând ¸si
un doctorat sub îndrumarea celebrului matematician David Hilbert. Cu un corp
profesoral de calitate ¸si cu o bibliotecă de valoare, s-a format la Ia¸si o adevărată
¸scoală de matematică cunoscută sub numele de Seminarul Matematic din Ia¸si (S.M.I.),
având ca bază pentru cercetare o bibliotecă de specialitate realizată cu entuziasmul
¸si sacrificiul profesorilor ¸si care în perioada interbelică era considerată cea mai mare
bibliotecă din estul Europei.
După evacuările la Alba Iulia, în timpul celui de-Al II-lea Război Mondial,
biblioteca a revenit la Universitate fără pierderi. A urmat o perioada foarte grea
de refacere a învăt¸ământului universitar. La 14 octombrie 1944 Alexandru Myller
este numit rector al Universităt¸ii, iar în noiembrie 1945 se retrage din această funct¸ie,
rămânând profesor activ până la ie¸sirea la pensie din noiembrie 1947.
În 1949, în anul următor Reformei învăt¸ământului, când toate bibliotecile facultăt¸ilor
au devenit filiale ale Bibliotecii Universitare din Ia¸si, care s-a transformat
în Biblioteca Centrală Universitară, ¸si Biblioteca Seminarului Matematic a devenit la
rândul său filială, iar în 1954 a primit numele init¸iatorului său, Alexandru Myller.
Amintim că, de¸si Biblioteca Seminarului Matematic a devenit subordonată Bibliotecii
Centrale Universitare, la conducerea sa, din partea Facultăt¸ii de Matematică, au
urmat după profesorul Myller următorii directori: prof. Ilie Popa în perioada 1947-
1952; prof. Adolf Haimovici în anii 1952-1992; prof. Gheorghe Banta¸s în anii
1994-2006, iar din anul 2006 prof. Vasile Oproiu.
Dacă până în 1952 toate activităt¸ile erau făcute de profesorul Myller ¸si o parte
din membrii S.M.I., după aceea a fost numit ¸si un bibliotecar din partea B.C.U., în
4