Ministerul Sănătăţii Anexă din 16/09/2010 Intrare In Vigoare

55. Rudnicki SA, Harik ŞI, Dhodapkar M, Barlogie B, Eidelberg D. Nervous system dysfunction in Waldenstrom's
macroglobulinemia: response to treatment. Neurology 1998; 51: 1210-1213.
56. Pestronk A, Florence J, Miller T, Choksi R, Al-Lozi MT, Levine TD. Treatment of IgM antibody associated
polyneuropathies using rituximab. Journal of Neurology, Neurosurgery and Psychiatry 2003; 74: 485-489.
57. Rojas-Garcia R, Gallardo E, de Andres I, de Luna N, Juarez C, Sanchez P, et al. Chronic neuropathy with IgM antiganglioside
antibodies: lack of long term response to rituximab. Neurology 2003; 61: 1814-1816.
58. Renaud S, Gregor M, Fuhr P, Lorenz D, Deuschl G, Gratwohl A, et al. Rituximab in the treatment of polyneuropathy
associated with anti-MAG antibodies. Muscle and Nerve 2003; 27: 611-615.
59. Nobile-Orazio E, Casellato C, Di Troia A. Neuropathies associated with IgG and IgA monoclonal gammopathy.
Revue Neurologique (Paris) 2002; 158 (10 Pt 1): 979-987.
60. Dispenzieri A, Moreno-Aspitia A, Suarez GA, Lacy MQ, Colon-Otero G, Tefferi A, et al. Peripheral blood stem cell
transplantation in 16 patients with POEMS syndrome, and a review of the literature. Blood 2004; 104: 3400-3407.
ANEXA Nr. 21
Recomandările AAN-EFNS privind managementul nevralgiei de trigemen
G. Cruccu^a, G. Gronseth^b, J. Alksne^c, C. Argoff^d, M. Brainin^e, K. Burchiel^f, T. Nurmikko^g, J.M. Zakrzewska^h
___________
^a Department of Neurological Sciences, La Sapienza University, Rome, Italy;
^b Department of Neurology, University of Kansas, Kansas City, USA;
^c Division of Neurosurgery, School of Medicine, University of California, San Diego, USA;
^d New York University School of Medicine and Cohn Pain Management Center, North Shore University
Hospital, Manhasset, USA;
^e Clinical Neurosciences, Department of Clinical Medicine and Prevention, Donau-Universitat Krems,
Krems, Austria;
^f Department of Neurological Surgery, Oregon Health & Science University, Portland, USA;
^g Pain Research Institute, Division of Neurological Science, School of Clinical Sciences, University of
Liverpool, Liverpool, UK;
^h University College London Hospitals Eastman Dental Hospital, London, UK.
Cuvinte cheie: nevralgie de trigemen, diagnostic, contact neurovascular, IRM, reflex trigeminal, tratament,
medicamente antiepileptice, decompresie microvasculară, gamma-knife.
Diferite probleme privind diagnosticul, tratamentul medicamentos şi tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen
(TN) sunt încă nerezolvate. Societatea Americană de Neurologie şi Federaţia Europeană a Societăţilor Neurologice a
investit un grup de lucru pentru a pregăti recomandările generale referitoare la această afecţiune. După o cercetare
sistematică a literaturii de specialitate, grupul de lucru a alcătuit o serie de recomandări bazate pe dovezi. La pacienţii cu
nevralgie de trigemen ar trebui să fie utilizată examinarea prin rezonanţă magnetică pentru a identifica pacienţii ce
prezintă modificări structurale. Prezenţa tulburărilor de sensibilitate în sfera nervului trigemen, implicarea bilaterală şi
reflexele trigeminale anormale ar trebui considerate utile pentru diagnosticul nevralgiilor trigeminale simptomatice, în
timp ce vârsta tânără de instalare a simptomelor, implicarea primei diviziuni, lipsa răspunsului la tratament şi potenţialele
evocate trigeminale anormale nu sunt utile pentru diferenţierea între nevralgiile trigeminale clasice şi cele simptomatice.
Carbamazepina (clasă de evidenţă superioară) sau oxcarbazepina (tolerabilitate mai bună) ar trebui administrate ca
primă linie terapeutică pentru controlul durerii. Pentru pacienţii cu NT refractară la tratament medicamentos ar putea fi
luată în considerare terapia chirurgicală precoce. Ar putea fi încercate abordul percutan al Ganglionului Gasser, gamma
knife şi decompresia microvasculară. Decompresia microvasculară ar putea fi considerată superioară celorlalte tehnici,
ea oferind cea mai lungă durată de control al durerii. Superioritatea tratamentului chirurgical sau a celui medicamentos la
pacienţii cu scleroză multiplă rămâne încă incertă.
INTRODUCERE
Societatea Americană de Neurologie şi Federaţia Europeană a Societăţilor Neurologice au decis să formuleze
recomandări cu o bază ştiinţifică solidă, relevante clinic, care să ajute atât medicii specialişti, cât şi pe cei de alte
specialităţi, să trateze nevralgia de trigemen (TN), recomandări ce privesc diagnosticul, tratamentul medicamentos şi
tratamentul chirurgical.
Asociaţia Internaţională pentru Studiul Durerii (IASP) defineşte TN ca episoade dureroase recurente severe, cu debut
brusc, de obicei unilaterale, de scurtă durată, lancinante, în teritoriul de distribuţie al uneia sau mai multor ramuri ale
nervului trigemen[54]. Incidenţa anuală a TN este de 4-5 cazuri la 100.000 [34]. TN este cea mai frecventă nevralgie. În
ultima clasificare a Societăţii Internaţionale a Cefaleei [29] se face o diferenţiere între TN clasică şi cea simptomatică: TN
clasică (CTN) include toate cazurile la care nu s-a găsit o etiologie, adică idiopatice, fiind incluşi şi pacienţii cu o
potenţială compresie vasculară a nervului cranian V, în timp ce diagnosticul de TN simptomatică (STN) este rezervat
cazurilor secundare tumorilor, sclerozei multiple, anomaliilor structurale de bază de craniu şi altor afecţiuni. Subliniem că
TN sunt considerate forme tipice sau atipice be baza constelaţiei simptomelor şi nu a etiologiei, iar acest subiect nu este
discutat în prezentul document.
Primul lucru cu care se confruntă clinicianul ce are în faţă un pacient cu TN este diferenţierea între forma
simptomatică şi cea clasică a TN, motiv pentru care se vor lua în considerare următoarele întrebări:
234