In memoriam

More documents

Recommendations

Info

$editat\ cu sprijinul Funda]iei ANONIMUL$



$ap\rut\ `n Fran]a$


România literar\ nr. 16 / 25 aprilie 2008 12 c o m e n t a r i i c r i t i c e A RE DREPTATE din capul locului Sorin Lavric. Aîncerca s\ vorbe[ti azi, în România, despre legionari la un mod pe cît cu putin]\ obiectiv înseamn\ a-]i aprinde paie în cap. Cînd nu e de-a dreptul tabuizat\, tema e sortit\ unei trat\ri unilaterale, cu o puternic\, pîn\ la deturnare, tent\ afectiv\, cu o concluzie dinainte stabilit\, ilustrînd o pozi]ie politic\ sau alta : „Ori ne a[ez\m obstina]i în raza unor verdicte obtuze [i simplificatoare, ori alunec\m într-o simpatie frenetic\ [i nostalgic\, o simpatie care, m\rind nea[teptat propor]iile fenomenului, împrumut\ un ton elegiac de prohod istoric. În ambele situa]ii, distan]a optim\ în fa]a temei dezb\tute e ratat\. Perspectiva lipse[te, iar putin]a de a vorbi cu o minim\ adecvare despre fenomenul legionar piere“. Întratît de pasional\ e atmosfera ce înconjoar\ fenomenul istoric cu pricina, încît pîn\ [i plasarea cercet\torului într-un „spa]iu neutru“, al înregistr\rii evenimentelor, nu e scutit\ de suspiciunea unei tenden]iozit\]i mascate, a unui odios partizanat disimulat. {i totu[i nu putem trece cu vederea la nesfîr[it ori a eticheta rudimentar faptul c\ am avut a face cu o mi[care de mas\, care a cuprins straturile sociale cele mai felurite, dintre care trei mai semnificative, dup\ aprecierea lui Mircea Vulc\nescu, con]inut\ în scrierea sa dedicat\ lui Nae Ionescu: „În mi[carea G\rzii de Fier au venit s\ fuzioneze, cu timpul, mai mult sau mai pu]in trainic, cel pu]in trei straturi diferite: grupul mic al conduc\torilor de la-nceput, provenit din extrema dreapt\ a mi[c\rii studen]e[ti, apoi grupul, mai mare, al micii burghezii încercate de concuren]a evreiasc\ [i-n sfîr[it grupul mai larg al muncitorimii atrase de tendin]ele sociale de stînga ale mi[c\rii. Acestor trei grupuri le-ar trebui ad\ugat [i grupul r\zle] al aristocra]ilor [i intelectualilor, nemul]umi]i de pozi]ia lor în societate, c\ut\tori ai unei noi a[ez\ri în cadrul na]iunii“. Fire[te, fiecare din aceste entit\]i [i-a conturat o figur\ distinct\, [i-a urm\rit obiectivele imanente în cuprinsul mi[c\rii, „sco]înd-o pe nesim]ite din f\ga[ul ei ini]ial [i îndemnînd-o, cu sau f\r\ voia conduc\torilor ei, spre orient\ri pe care ace[tia nu le b\nuiau la început“. Prezen]a unei serii de intelectuali de elit\ precum Mircea Eliade, Cioran, Constantin Noica, Mircea Vulc\nescu, Radu Gyr, Aron Cotru[, Horia Stamatu, Mihail Polihroniade, Haig [i Ar[avir Acterian, Sextil Pu[cariu, Ion Barbu, P.P. Panaitescu, Drago[ Protopopescu, Ernest Bernea ca [i inspiratorul multora dintre ace[tia, Nae Ionescu, nu face decît s\ indice complexitatea fenomenului. S\ fi fost to]i ace[tia ni[te primejdio[i fanatici, ni[te incurabili obseda]i, ni[te penibili r\t\ci]i? Empatia lor de dreapta s\ fi anulat meritele lor, s\-i fi compromis pentru totdeauna? E suficient s\ rostim sentin]e prefabricate, s\ azvîrlim anateme pe urmele propagandei comuniste care mixa în furoarea sa negativ\ adev\rul [i minciuna, binele [i r\ul, valoarea [i nonvaloarea, pentru a da na[tere la un produs de întrebuin]are obligatorie? Spre deosebire de fascism [i de nazism, legionarismul nu a avut un punct de plecare preponderent politic, ci unul spiritual, declarîndu-[i ]eluri educative, pe un fundal regenerator în raport cu politicianismul oneros, cu afacerismul parazitar al interbelicului. Iat\ cuvintele lui Noica: „Sînt oameni care, în judecata lor, au r\mas în urm\ cu anii: ei în]eleg legionarismul ca o mi[care politic\ sau chiar haiduceasc\, în loc s-o vad\ drept una spiritual\, adic\ interiorizat\ [i n\zuind c\tre forme de via]\ cre[tin\. E adev\rat, pot fi [i dintre legionari unii care au r\mas la mentalitatea politic\ sau la cea haiduceasc\. Dar ei sînt întîrzia]ii mi[c\rii, sau atunci structural inap]i spre a progresa odat\ cu ea. De aceea, nu judeca]i mi[carea dup\ cei care nu stau decît la periferia ei, ci dup\ cei buni, care n\zuiesc s\ fie înc\ mai buni [i stau ca atare în inima ei. Dac\ ve]i spune: am v\zut un legionar f\cînd cutare ac]iune nevrednic\ – nu ve]i în]elege ce este de în]eles. Cînd îns\ ve]i vedea – [i-l ve]i vedea – un legionar care înc\ nu e mul]umit de sine, atunci ve]i fi v\zut ceva din Legiunea îns\[i“. Ne d\m seama de vulnerabilitatea actual\ a unor atari aser]iuni, care cu u[urin]\ pot fi abordate într-o cheie parodic\. {i totu[i nu exist\ deosebire între legionarismul incipient, dominat de Corneliu Zelea Codreanu, [i cel degenerat în violen]e vindicative, din NOICA între extreme Sorin Lavric, Noica [[i mmi[carrea llegionnarr\, Ed. Humanitas, Bucure[ti, 2007, 316 pag. etapa Horia Sima, între membrii ideali[ti ai mi[c\rii, de la preo]ii [i înv\]\torii din mediul rural, de la muncitorii oropsi]i, de la periferiile marilor ora[e, la intelectualii de vîrf ai ]\rii [i indivizii încrîncena]i care s-au dedat la asasinate? Legionarul, precizeaz\ Sorin Lavric, a alc\tuit postura tragic\ a unor oameni ce au dorit cu ardoare s\ întrupeze un ideal religios, „mîntuirea neamului“, apelînd, regretabil, la instrumentele politicii. Psihologia sa mesianic\ a e[uat în fatala confuzie dintre mistic\ [i ac]iune, ducînd la anularea sim]ului ce separ\ ideologia de fapte. Plecînd de la principii nobile, c\m\[ile verzi au ajuns a fi o „întrupare a R\ului“, printr-o grav\ dereglare de comportament, care a constat în tentativa de-a instaura viziunea etic-religioas\ cu ajutorul pîrghiilor vie]ii civile. Legionarul e un halucinat al ideii pîn\ la înc\lcarea limitelor admisibile de regulile competi]iei sociale, un vizionar derapat ce comaseaz\ obiectul contempla]iei cu realitatea: „Legionarul nu mai tr\ie[te printre oameni, ci tr\ie[te printre idei [i icoane sau, mai bine zis, s\vîr[e[te fapte în întregime supuse poruncii ideii contemplate, [i nu cînt\ririi rezultatului ac]iunii“. Orizontul spiritual, de o deschidere (iluzorie) f\r\ precedent, era seduc\tor. Mircea Eliade scria entuziasmat: „În nicio parte a lumii, ast\zi oamenii nu-[i propun un scop atît de pu]in lumesc, atît de spiritual. Numai în a[a-numitul Grup de la Oxford se mai sper\ ast\zi într-o salvare a Europei prin cre[tinism. Dar nici acolo nu s-a pomenit un jur\mînt atît de aspru, un jur\mînt aproape c\lug\resc“. Gazetarul Noica de la Buna Vestire [i de la Radio era aservit unei asemenea st\ri de spirit întrucît nu gîndea ideologic, ci tr\ia ideologic, î[i ideologiza via]a. Îl va fi atras [i aspectul ini]iaticritualic al manifest\rilor c\m\[ilor verzi, tr\s\tura lor de sumbru cavalerism, cu tent\ medieval\, ce dorea a respecta un „cod al onoarei“ pe care-l semnala [i Alexandru Paleologu (nicadorii [i decemvirii s-au predat benevol autorit\]ilor, dup\ execu]iile comise, ceea ce, s\ recunoa[tem, nu e un gest de toate zilele). Din nefericire, un avertisment pe care-l lansa Noica sun\ ambiguu: „Tot nu sim]i]i c\ binele vine din\untru? Tot nu vede]i c\ binele Legiunii e s\ ne fac\ mai buni – [i abia dup\ aceea vor r\s\ri faptele bune? Cum crede]i c\ pot cre[te flori dac\ sufletul nostru este înc\ împietrit în necredin]\ [i rele? Legiunea nu poate face decît dou\ lucruri: sau s\ însufle]easc\ [i s\ transforme în bine inimile noastre, ale celor mul]i, fa]\ de care binele nu se poate face decît cu pu]intelul, cum spunea profesorul acela; sau, dac\ nu vom fi vrednici, Legiunea va trebui s\ fac\ binele cu sila; cu poli]ia“. Acest bine f\cut cu „poli]ia“, cu for]a includea un abuz: cel de-a trece de la ceea ce î]i po]i trasa ca program de via]\ personal la un program extins asupra colectivit\]ii. Aci apare excesul fundamentalist cu valen]e criminale care a marcat dezastrul unei mi[c\ri izvorîte din înalte principii, închizînd un cerc demonic. Dac\ doctrina legionar\ prevedea lupta împotriva corup]iei, a unui sistem democratic mistificat, slujitorii s\i au ajuns a lupta cu armele adversarilor lor, a substitui un [ir de abuzuri cu altul, ilustrînd contrariul propov\duirii cu ardent\ înc\rc\tur\ sufleteasc\ a lui Noica: „România nu se afla sub har, remarc\ Sorin Lavric, iar legionarii, departe de a fi înfrico[\tor de buni, reu[iser\ în acele zile s\ fie însp\imînt\tor de r\i. Spectrul acestor crime îi va urm\ri pe legionari de-a lungul întregii lor istorii, iar propaganda comunist\ va [ti s\ exploateze atît de bine faptele acestea, încît memoria românilor asociaz\ automat imaginea legionarilor cu crimele din luna noiembrie 1940“. E corect sau nu? Oricum, „dintre toate crimele pe care le-au s\vîr[it partidele politice pe scena interbelic\ româneasc\, singurele care ]î[nesc de la sine în mintea noastr\ sînt cele ale legionarilor“. Într-adev\r, se uit\ terorismul de stat al lui Carol al II-lea [i al unora dintre politicienii apropia]i acestuia, care s-a soldat cu mult mai multe victime decît cele ce pot fi puse în seama legionarilor [i care, neîndoios, a provocat riposta lor. Nu se cuvine s\ privim situa]ia pe ambele-i versante? Nu e cazul s\ stabilim o leg\tur\ cauzal\, o logic\, oricît de sîngeroas\, a conexiunii evenimentelor? „Chiar dac\ legionarii au s\vîr[it mai pu]ine crime decît adversarii lor, memoria selectiv\ a posterit\]ii a re]inut faptul c\ numai legionarii au fost criminali [i, lucru mult mai grav, c\ tot ei au introdus violen]a pe scena politic\ interbelic\“. Demonizarea unei singure tabere nu are cum s\ slujeasc\ adev\rul istoric [i, desigur, nu echivaleaz\ cu o total\ justificare a celeilalte tabere. S\ st\m strîmb [i s\ judec\m drept. Pentru f\r\delegile lor, unele abominabile, legionarii au primit o tripl\ pedeaps\, din partea lui Carol al II-lea, a lui Antonescu [i a comuni[tilor, multe mii dintre ei pierind pe frontul de Est unde au fost trimi[i inten]ionat în linia întîi. Au fost sanc]iona]i cu vîrf [i îndesat. Pentru fiecare crim\ pe care au s\vîr[it-o c\m\[ile verzi, au pierit m\car cîteva zeci din rîndul lor. Comparativ, c\peteniile, tor]ionarii, propagandi[tii totalitarismului comunist n-au primit nici 0,1 la sut\ din aceea[i pedeaps\! Unii din exponen]ii sistemului comunist se mai afl\ în Parlamentul României, suflînd în trîmbi]ele lor retardate, iar al]ii apar cu non[alan]\ pe micul ecran, între ei [i un faimos general stigmatizat de aportul s\u la terorism. Dac\, Doamne fere[te, cineva ar cuteza s\ vorbeasc\ la un post de televiziune despre „p\r]ile bune“ ale Legiunii n-ar izbucni un scandal care ar trece dincolo de grani]ele ]\rii? Nu cumva din acest dezechilibru moral, generator al unei con[tiin]e înc\rcate, provine m\car în parte stînjenirea noastr\ de a consacra o discu]ie liber\ legionarismului, analizei [i explicit\rii resorturilor sale, ducînd, dup\ cum afirm\ Sorin Lavric, la „o ratare a înse[i esen]ei acestui fenomen cu urm\ri atît de tragice pentru istoria noastr\“? Din p\cate, aplic\m înc\ celor dou\ extremisme, de stînga [i de dreapta, m\suri diferite. (va urma)
Eugen Simion [i Nicolae Manolescu au fost prezen]i la Bra[ov, în zilele de 17 [i 18 aprilie. Au ascultat cu stoicism comunic\rile prezentate de studen]i [i profesori. Ce s-a întâmplat de curând la Bra[ov? A NDREI BODIU, poet, prozator [i critic bine cunoscut, decanul Facult\]ii de Litere din Bra[ov, a creat un eveniment al vie]ii universitare române[ti: Colocviul Na]ional Universitar de Literatur\ Român\ Contemporan\, aflat în acest an la a patra edi]ie. Consemnându-l publicistic, îmi fac datoria de martor [i participant. Merit\ semnalat ca atare în presa cultural\, pentru c\ el înseamn\ un prilej de comunicare a vie]ii academice (de obicei, închistat\ [i imobil\, conservatoare în sens r\u) cu actualitatea cea mai vie [i mai dinamic\ (indiferent\ spa]iilor aulice), un mod fericit de intersectare a dou\ sfere intelectuale ce trebuie, necesarmente, s\ se stimuleze reciproc. Fiind eu însumi implicat ca profesor în via]a universitar\, observ c\ este din ce în ce mai obsedat\, în mod dispropor]ionat, de probleme privitoare la asigurarea condi]iilor de desf\[urare a procesului de înv\]\mânt (ce ar trebui s\ fie secundare): rentabilizarea economic\, acreditarea programelor de studiu, adaptarea la sistemul Bologna, cu licen]a ob]inut\ în trei ani [i studii de masterat în al]i doi (ca liceul în dou\ trepte). Dificult\]ile/obsesiile financiare, administrative [i curriculare ocup\ aproape tot timpul unui universitar interesat de reform\. Trecerea la sistemul Bologna este una dintre cele mai mari prostii ale înv\]\mântului superior românesc, prostie acoperit\ sub denumirea de reform\ sau compatibilizare european\. E o situa]ie care ar merita o discu]ie separat\: dac\ aceast\ transformare a adus vreun profit studen]ilor, profesorilor, înv\]\mântului [i societ\]ii române[ti. Meritul lui Andrei Bodiu este cu atât mai mare cu cât a reu[it s\ se sustrag\ acestor probleme sterile ale unei reforme de dragul reformei [i s\ implice înv\]\mântul filologic în dinamica valorilor literare actuale. Aceast\ implicare înseamn\ punerea fa]\ în fa]\ a trei factori: studen]ii (cititori [i speciali[ti în formare, parte din publicul receptor), profesorii (ca formatori de opinie [i de competen]e estetice, intermediarii unei rela]ii) [i scriitorii (creatorii de valori, în c\utare de public [i exege]i). Intr\ astfel în joc termenii unei pie]e de idei [i de interpret\ri, câ]iva dintre factorii decisivi ai unei consacr\ri, ai dobândirii sau ai men]inerii unui prestigiu, ai unui rang axiologic. Cu alte cuvinte, un colocviu na]ional universitar de literatur\ român\ contemporan\, dac\ este bine gândit [i bine organizat cum este cel ini]iat de Andrei Bodiu, particip\ la fenomenul viu al consacr\rii unor valori durabile. Subiec]ii anilor anteriori au fost: Mircea Horia Simionescu [i Emil Brumaru (aprilie 2006), Ana Blandiana [i Gabriela Adame[teanu (martie 2007) [i, anul trecut, postum, Gheorghe Cr\ciun (decembrie 2007). Invita]ia din acest an a cuprins urm\toarele informa]ii (o dau, cu toate detaliile, în întregime, de[i evenimentul a trecut, ca pe un document de istorie literar\, ce-i va putea face invidio[i pe cei care nu au participat): Uniiversiitatea TTransiilvaniia BBra[ov 60 dde aanii dde îînv\]\mâânt ssuperiior Colocviiul NNa]iional UUniiversiitar dde LLiiteratur\ Româân\ CContemporan\, edii]iia aa IIV-aa, Bra[ov, 117-118 aapriiliie 22008 Dimensiunea original\ a înv\]\mântului universitar filologic la Bra[ov a fost, înc\ de la creare, prezen]a la catedr\ a unor importan]i scriitori [i critici literari români. Gheorghe Cr\ciun, Alexandru Mu[ina, Romulus Bucur, Ovidiu Moceanu, Caius Dobrescu, Cornel Moraru, Al. Cistelecan, Virgil Podoab\, Mihai Ignat au predat [i predau la Literele bra[ovene. În plus, cu timpul, Literele bra[ovene au dezvoltat, pe lîng\ o puternic\ dimensiune [tiin]ific\, eviden]iat\ prin volume de studii [i proiecte de cercetare na]ionale [i interna]ionale, [i una care a urm\rit s\ dezvolte creativitatea literar\ a studen]ilor. Aceast\ dimensiune s-a materializat prin publicarea, mai ales în ultimii ani, a unui num\r impresionant de c\r]i apar]inând autorilor tineri bra[oveni. S-au format, de-a lungul anilor, la Bra[ov: poetul [i dramaturgul Dumitru Crudu, criticul literar [i prozatorul Iulian Ciocan, criticul literar Nicoleta Clive], criticul [i istoricul literar Adrian L\c\tu[, poetul [i criticul literar Mihai Oprea, prozatorii Dan }\ranu [i Mihail Tomulescu, prozatoarele {tefania Mihalache, Adriana B\rbat, Ina Crudu, Cristina Podoreanu, Katalin Szilagy, Anca Andriescu, C\t\lina Stoica, Mihaela Bîja, criticii literari Georgeta Moarc\s [i Evelina Oprea. Consider\m astfel c\ Bra[ovul a reu[it [i va reu[i s\ fie gazda potrivit\ a unei manifest\ri interna]ionale dedicate literaturii române contemporane, manifestare care s\ aduc\ împreun\ studen]i, profesori [i invita]i speciali din toate centrele universitare din România, dar [i din str\in\tate. Succesul edi]iilor de pân\ acum ne îndeamn\ s\ credem c\ putem deveni, împreun\, creatorii unei tradi]ii academice de autentic\ anvergur\. A patra edi]ie a colocviului va dezbate operele a dou\ mari personalit\]i ale lumii culturale române[ti contemporane, criticii Eugen Simion [i Nicolae Manolescu. Ambii autori sunt invita]i speciali ai Colocviului [i [iau anun]at deja, în principiu, prezen]a la manifestare. Joi, 17 aprilie, va avea loc sesiunea de deschidere a Colocviului, precum [i sesiunea de comunic\ri a studen]ilor care-[i vor sus]ine lucr\rile în cele dou\ sec]iuni: Eugen SSiimiion, ccriitiic [[ii iistoriic lliiterar, ddar [[ii aautor dde jjurnal; Niicolae MManolescu, ccriitiic [[ii iistoriic lliiterar. Cele mai bune lucr\ri ale studen]ilor vor fi premiate de organizatori la propunerea juriilor celor dou\ sec]iuni. Vineri va avea loc sesiunea de comunic\ri a profesorilor. În func]ie de înscrieri [i de prezen]a invita]ilor speciali ai manifest\rii, vom ad\uga la program [i dou\ c o m e n t a r i i c r i t i c e dezbateri pe temele literaturii române contemporane. La lucr\ri este invitat un cadru didactic [i doi studen]i din fiecare centru universitar unde exist\ specializarea limba [i literatura român\. Studen]ii participan]i vor fi înscri[i unul la prima sec]iune, cel\lalt la a doua. Este admis\ [i participarea masteranzilor în limita celor dou\ locuri propuse de organizatori. Facultatea noastr\ asigur\ masa [i cazarea invita]ilor speciali, studen]ilor [i profesorilor participan]i. Participan]ii sînt ruga]i s\ anun]e, pîn\ în 11 aprilie 2008, data [i ora sosirii la Bra[ov. Rug\m centrele universitare s\ selecteze studen]ii participan]i [i s\ ne comunice pîn\ în 28 martie 2008 titlurile comunic\rilor profesorului [i studen]ilor pe adresa de e-mail: andrei_bodiu@yahoo.com sau pe adresa po[tal\ Universitatea „Transilvania“ din Bra[ov, Facultatea de Litere, B-dul Eroilor nr. 29, Bra[ov. Detalii se pot ob]ine [i la numerele de telefon 0268/474059 sau 0745/475662. Maniifestarea eeste iinclus\ îîn pprogramul „„Uniiversiitatea Transiilvaniia BBra[ov –– 660 dde aanii dde îînv\]\mâânt ssuperiior“. Decan, Prof. dr. Andrei Bodiu Cu un tic al istoricilor literari, a[ zice c\ documentul nu mai are nevoie de comentarii. Totu[i, are. În primul rând, trebuie s\ spun c\ acest colocviu chiar a avut loc [i nu am consemnat aici doar un proiect. Eugen Simion [i Nicolae Manolescu au fost prezen]i la Bra[ov, în zilele de 17 [i 18 aprilie. Au ascultat cu stoicism comunic\rile prezentate de studen]i, câte 15 la fiecare sec]iune, [i comunic\rile prezentate de profesori în plenul colocviului (Sanda Cordo[, Caius Dobrescu, Gheorghe Manolache, George Achim, Vasile Spiridon, Andrei Grigor, Rodica Ilie, Angelo Mitchievici, Delia Ungureanu, Mircea A. Diaconu [i Ion Simu]). În dup\-amiaza zilei de vineri, 18 aprilie, a avut loc [i o dezbatere: despre constituirea canonului estetic neomodernist. Eugen Simion [i Nicolae Manolescu au participat la discu]ii, au f\cut observa]ii [i au dezv\luit, în confesiuni speciale, interesante aspecte ale biografiei lor intelectuale – confesiuni [i opinii ce ar merita s\ fie transcrise în documentele sau analele Colocviului. A fost o atmosfer\ dintre cele mai pl\cute, un prilej de comunicare care s-a transformat într-unul de comuniune intelectual\. Nu s-au rostit elogii conven]ionale sau gratuite. Spiritul critic a fost la el acas\. Au fost impresiona]i de consisten]a acestui dialog nu numai studen]ii, ci [i profesorii invita]i. Colocviul Na]ional Universitar de Literatur\ Român\ Contemporan\, desf\[urat la Bra[ov în 17-18 aprilie 2008, a fost mai mult decât un eveniment al vie]ii universitare: a fost un eveniment important al vie]ii literare. Cel mai simplu [i firesc elogiu pe care îl pot aduce acestei ini]iative a lui Andrei Bodiu este regretul c\ nu am fost prezent la celelalte edi]ii. Sunt convins c\ asemenea manifest\ri culturale universitare, aplicate ingenios asupra celor mai importante valori ale literaturii române contemporane, vor aduce roade, între]inând pasiunea pentru literatur\: interpret\ri inteligente, dialoguri stimulatoare, consolidarea prestigiului unor valori ce tocmai au intrat sau vor intra în canonul estetic neomodernist sau postmodernist. 13 România literar\ nr. 16 / 25 aprilie 2008
Page 1 and 2: 16 editat\ cu sprijinul F u n d a ]
Page 3 and 4: Ostatistic\ lini[titoare confirm\ c
Page 5 and 6: Un lucru e cert: nu t\g\duie[ti, nu
Page 7 and 8: Specialistul veritabil va fi - în
Page 9 and 10: Erau peisajul [i atmosfera unui Pa[
Page 11: Radu Aldulescu se înscrie în cea
Page 15 and 16: Cenzura... in integrum Î N ANTICHI
Page 17 and 18: în decenii de restri[te, ci [i par
Page 19 and 20: Pe ea n-o condamn. Himerele ei, ilu
Page 21 and 22: C ei care l-au cunoscut bine i-au a
Page 23 and 24: Crea]ia lui Tiberiu Olah e ca o ini
Page 25 and 26: Pe de o parte, formele sculpturii l
Page 27 and 28: decît un gigantic proces al autoco
Page 29 and 30: Prin anticariate Les trois Grâces
Page 31 and 32: Borges umilitul [i Arghezi comersan

In memoriam

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?