In memoriam

More documents

Recommendations

Info

$editat\ cu sprijinul Funda]iei ANONIMUL$



$ap\rut\ `n Fran]a$


România literar\ nr. 16 / 25 aprilie 2008 APRECIIND `n gradul cel mai `nalt volumul Duiliu Zamfirescu [i Titu Maiorescu `n scrisori (edi]ia Emanoil Bucu]a, 1937) [i subliniind c\ „importan]a acestei coresponden]e este `nainte de toate de ordin literar“, E. Lovinescu ajunge s\ defineasc\ specificul `nsu[i al artei epistolare, care „nu const\ `ntr-un «efort», ci `n capacitatea de a produce involuntar (s.n.) cu necesitatea indiferent\ a bradului ce d\ r\[in\, alimentat\ de o sev\ continu\ [i fatal\; ea e efectul unei st\ri suflete[ti ce reclam\ nevoia comunic\rii directe a unor senza]ii [i impresii“. Arta epistolar\ despre care am glosat `n mai multe rânduri [i chiar `ntr-o carte, acum câteva decenii, se afl\ de aproape `nrudit\ cu jurnalul [i memoriile. Spontan\, f\r\ nici o preocupare stilistic\ a autorului, ea d\ la iveal\ uneori pagini ce surprind prin expresivitate, prin caracterul efectiv literar al con]intului, ce ne ridic\ sim]itor deasupra valorii cognitive, documentare. S\ mai amintesc savuroasele scrisori ale tân\rului Kog\lniceanu c\tre „babaca“, numeroasele epistole-jurnal ale lui Al. Odobescu, unele misive ce concureaz\ cu Momente [i schi]e ale lui Caragiale, scrisorile lui Duiliu Zamfirescu, multe mustind de literatur\, cele care au condus la `ns\[i defini]ia criticului de la „Sbur\torul“? Cum asemenea texte se confund\, spuneam, cu jurnalul, s\ z\bovim o clip\ asupra celui maiorescian, intitulat Jurnal [i Epistolar. El ni se relev\ ca un roman autoscopic, punând `n lumin\, pentru `nceput, psihologia eminentului elev de la „Theresianum“, apoi a tân\rului care se autosupravegheaz\ [i se preg\te[te sistematic pentru viitoarea lui str\lucit\ carier\, trecând `ntr-un timp record examene de licen]\ [i de doctorat `n marile capitale europene, Berlin [i Paris. Imaginea marelui studios, impunându-[i un program de via]\ auster, era `n genere cunoscut\. Ceea ce apare acum senza]ional este scurtul roman al iubirii lui Titu Maiorescu pentru prima lui so]ie, Clara Kremnitz, de o neb\nuit\ poezie [i exuberan]\. Pasiunea `l invadeaz\ [i-l auzim pe proasp\tul doctor `n filosofie pronun]ând cuvintele cele mai fierbin]i pe care le va fi rostit vreodat\: „...nu-mi mai aflu lini[tea al\turi de dumneata, a[ vrea s\ te am mereu `n bra]ele mele, [i s\ te ]in strâns, fericit, lipsit de orice gând“. Clara devine o „donna angelicata“, un fel de „axis mundi“. Tân\rul ce se remarcase printr-un perfect echilibru moral, pare s\ judece lucrurile la un moment printr-o exclusivist\ perspectiv\ sentimental\. Totul i se datoreaz\ marii iubite: „Activitatea mea intelectual\ este opera ei, cartea ap\rut\, ei i-o datorez [i senin\tatea studiilor mele actuale [i concep]iei mele de via]\.“ Lirismul [i degajarea criticului, care, pe alte planuri, `[i preg\tesc de pe acum polemica `mpotriva [colii B\rnu]iu [i teoretiza despre sublim, se manifest\ [i `n reac]ia fa]\ de natur\, prezent\ [i vie `n Epistolar `n compara]ie cu sumarele note din ~nsemn\ri zilnice. El [tie s\ fixeze, cu o anume vibra]ie, fizionomia locurilor, ca `ntr-o excursie pe Dun\re, e jovial (vrea s\-[i cumpere un fes „dintre cele ro[ii-c\r\mizii, cu ciucure de m\tase neagr\“), sc\pând acum din corsetul tracasantelor preocup\ri zilnice. O adev\rat\ pagin\ antologic\ despre Versailles ne apropie [i mai mult de scriitorul Titu Maiorescu, evocator fin [i plin de verv\ al secolului de aur francez, pe care, ca intelectual de forma]ie clasic\, `l admira la modul superlativ. ~nsemnarea de c\l\torie se transform\ repede `n oper\ de imagina]ie, Regele Soare devenind personaj de roman galant [i istoric: „Versailles `nsu[i este un ora[ grav, aproape lipsit de via]\. Casele fac impresia unor s\lcii plâng\toare cu ramurile atârnând. Când p\[e[ti `n parcul cunoscut `n toat\ lumea – acum atât de singuratic - ]i se pare c\ aici lumea este atât de lini[tit\ ca s\ po]i distinge fo[netul trecerii tuturor fantomelor istorice. Aici este p\durea imens\ `n care Ludovic XIV `[i organiza vân\torile; `l vezi pe acest rege trecând c\lare, `n\l]at `n [a cu arogan]\, dar cu arogan]\ majestuoas\; se repede `n p\dure, se opre[te deodat\, las\ ceata c\lare s\ treac\ [i, `ntorcânduse singur, de aici o porne[te prin acest intim coridor de verdea]\ pe urma doamnei La Vallère.“ Nu mai pu]in senza]ionale [i pline de poezie sunt scrisorile lui Ion Barbu adresate lui Tudor Vianu. Pl\cerea estetic\ se `nso]e[te mai totdeauna cu cea erotic\, un laitmotiv bine cunoscut. La muzeul din Cassel (era pe atunci bursier la Götingen), tân\rul are al\turi pe o Lily Lang, care-i ofer\ apoi nesfâr[ite clipe de desf\tare, dup\ care el, insa]iabilul, tânje[te epistolar: „On doit l e c t u r i 20 Are [i literatura partea ei languir quand on a perdu une M-lle Lang!“ Experien]ele erotice sunt multiple [i permanente, selec]ia (dac\ e vreuna!) oscilând `ntre chipul angelic („femeia de m\tase, parfum [i alb de crin“ sau „fragilit\]i de albea]\ de por]elan de Saxa, ochi... cum ar fi cochilia de melc albastru“) [i ultima profesionist\, care-i gole[te buzunarele. Dionisiacul Ion Barbu nu are numai imensa pl\cere a tr\iri, dar [i pe a rememor\rii, când parc\-[i retr\ie[te clipele euforice. El se afl\ `ntr-o neistovit\ curs\ erotic\, parc\ `ntrecându-se mereu pe sine, chiar `n materie de boli venerice. Infatigabilul Don Juan, care pare asaltat de femei (odat\, ar fi fost 53 `n câteva luni!), e `n acela[i timp ([i tocmai prin aceasta `[i `nal]\ textul deasupra documentului!) un poet care [tie s\ extrag\ perenul din efemer, s\ fixeze frumuse]ea momentelor [i a dulcineelor care l-au `nfiorat. Aleg un exemplu dintre cele mai elocvente, unde nervul narativ `nsufle]e[te o pagin\ inubliabil\. Brabantil, aluzie transparent\ la „berbant“, se g\se[te de ast\ dat\ `ntr-o sal\ de concert. Ochii lui – `ntr-o mereu de nelini[tit\ c\utare – descoper\ deodat\ o figur\ care-l fascineaz\ [i pe care o `nr\meaz\ transfigurat: „...`mi abat privirile `n stânga – `i scrie lui Tudor Vianu – [i v\z a[a, ceva f\r\ pereche. Ce s\- ]i spun? O str\lucire, o nemi[care [i o tensiune. Mai m\ uit o dat\ [i v\z acumulat deasupra cefii un fel de melc de aur, un ornament greu [i mat, un p\r cum n-am putut nici s\-mi `nchipui“. Ies `mpreun\, el se `ntrece emo]ionat `n elocin]\ erotic\, [i fata, emo]ionat\ [i ea, accept\ s\ se urce `ntr-o tr\sur\, care va rula, ca `ntr-un drum f\r\ cap\t, vreo trei ore. Be]ia erotic\ se contope[te `n be]ia poetic\, pe mai tot parcursul acestei scrisori, dar mai ales `n scena de mare frumuse]e, când fata `[i las\ p\rul s\-i cad\ pe umeri. {i-a scos unicul pieptene... [i-a fost cutremur\tor, nep\mântesc! Ploaia de aur pe Semele. M-am `mb\iat `ntr-o fuziune de glorie, m-am [ters cu el ca pe un prosop, m-am sugrumat, `n prada unui sadism f\r\ seam\n.“ C\ unda literar\ se revars\ când [i când `n paginile „neliterare“ ale scriitorilor e un fapt, la urma urmei, firesc. „Seva“ de care vorbea Lovinescu se scurge printr-un fel de sistem de vase comunicante. Creatorul, de obicei, datorit\ unui gest reflex, nu-[i poate ignora condi]ia. El face literatur\ involuntar, f\r\ inten]ie. Memoriali[tii, diari[tii, epistolierii talenta]i, au darul povestirii, al evoc\rii, al portretului, [tiu s\ `nsceneze epic. Limba pe care o folosesc e de o mare vioiciune [i culoare lexical\, savuroas\ (Ion Ghica, Radu Rosetti). Textul ne relev\ uneori un roman indirect, autenticist (C. A. Rosetti, Pericle Martinescu), alteori, un romanfresc\ (Mircea Zaciu), a[a cum ne apar [i memoriile unor nescriitori, ca V. Argetoianu, a c\ror publicare dup\ 1989 a stârnit o adev\rat\ senza]ie. El descrie scene [i evoc\ evenimente, ca un prozator, nara]iunea e fluent\, verbul nu o dat\ expresiv. Bun observator [i psiholog fin, creaz\ o tipologie variat\ (personajul tragic, timidul, arivistul, diplomatul rece sau cel plin de ur\, femeia pasional\). ~n portretistic\, C. Argetoianu amestec\ mali]ia cu dispre]ul, având `nclina]ie spre grotesc; el `[i `njose[te personajele, care trebuie v\zute ca fic]iuni, uneori, aflate la mare distan]\ de modelul real. A[a va proceda mai târziu [i Petre Pandrea. O vast\ pânz\ epic\ realizeaz\ un alt nescriitor, Ion Ioanid `n memorialul ~nchisoarea noastr\ cea de toate zilele, care surprinde prin tensiunea unui roman de ac]iune, de aventuri dramatice, nu o dat\ spectaculoase. Autorul are `n vedere o tipologie extrem de bogat\, apeleaz\ la dialoguri, digresiuni, retrospec]ii, anticip\ri, `ntocmai ca un romancier. Infernala realitate a `nchisorii `ntrece fic]iunea. Din aceea[i familie a lui Constantin Argetoianu face parte Maria Cantacuzino-Enescu `n memoriile sale Arta epistolar\ despre care am glosat `n mai multe rânduri [i chiar `ntr-o carte, acum câteva decenii, se afl\ de aproape `nrudit\ cu jurnalul [i memoriile. din volumul Umbre [i lumini. Ea declar\ deschis c\ nu a vrut „s\ pozeze `n scriitor“. {i totu[i... Memorialista se pricepe s\ evoce diverse medii, s\ reconstituie o anumit\ atmosfer\ specific\, p\strând parfumul de epoc\, deseneaz\ ample tablouri ale modului de via]\ ale boierimii patriarhale (Rosetti-Tescanu) [i al str\lucitei familii Cantacuzino, care afi[a un lux exorbitant, ca la o curte regal\; particip\ la nun]i fastuoase [i `nmormânt\ri pline de pomp\. Maria Cantacuzino- Enescu (`i voi nota numele, din cauza lungimii, cu ini]iale) e o moldoveanc\ romantic\, foarte sensibil\ care vibreaz\ `nfiorat\ când aude „l\trat familiar de câini pa[nici, potrivit cu noaptea pe care `n loc s\ o tulbure, o face mai misterioas\“. La fel, se comport\ `n fa]a naturii. Prins\ de o furtun\ `n Bucegi, un brad uria[ cade lovit de tr\snet chiar lâng\ ea. Proiecteaz\ asupra momentului o viziune fantastic\. Nucleul dur al memoriilor M.C.E. `l constituie romanul ei de dragoste cu George Enescu pe care o dat\ `l portretizeaz\ metaforic: „...via]a `n aer liber `n mod hot\rât nu i se potrive[te; este la fel de ne`ndemânatic ca o leb\d\ ie[it\ din ap\. Apa? Muzica lui.“ Enescu era foarte gelos, ca [i Maruca (pe numele ei de alint) era o natur\ vulcanic\, un impulsiv, un coleric; fire labil\, trecea de la st\rile serafice ale sentimentului la infernul nelini[tii [i furiei, pân\ la a s\vâr[i acte necugetate. Iubita `ns\ (viitoarea so]ie) se dovede[te mai `n]eleapt\ [i trage o concluzie care concentreaz\ `ntreaga esen]\: „Nu trebuie s\ pierd din vedere c\ aveam de a face nu cu un om, ci cu un artist... mai r\u: cu un geniu!“ Deasupra tuturor acestor avataruri, uneori, tulbur\toare, alteori, pur [i simplu jenante pentru dou\ spirite fine [i educate, r\mâne admira]ia ei, cristalizat\ `ntr-o alt\ metafor\: „Mâinile lui de lumin\.“ M.C.E. are câte o scânteiere poetic\, precum cele de mai sus, dar, ca [i C. Argetoianu, este creatoarea unei tipologii, care treptat se `mbog\]e[te [i se diversific\; de la pitorescul bunicii, `mbr\cat\ `n crinolin\, de la cam scrobita institutoare de englez\, Miss Balbin, [i de la buna Dadaia, doica mamei [i a copiilor la so]ul de[\n]at [i libertin (Mihai Cantacuzino), la cartoforii [i morfinomanii sinuciga[i, la tipul rapace, aproape balzacian, al hr\p\re]ei fiice Alice Sturdza. Viziunea memorialistei asupra realit\]ii r\mâne una epic\, nu numai `n reconstituirea genealogic\ a familiei sale, Rosetti-Tescani, dar [i, spuneam, `n observarea mediilor, a celui aurit Cantacuzinesc, precum [i a celor pestri]e, modeste [i chiar nevoia[e, aflate la anaghie odat\ cu ocuparea Bucure[tiului de c\tre germani `n toamna lui 1916. Iat\ o scen\ ce mi se pare nespus de elocvent\, reprezentând disperatul convoi al refugia]ilor: „Ca [i cum ora[ul lichefiat de fric\ se scurgea, se arunca unde vedea `naintea ochilor, `mpins de uraganul panicii, ridicând `n urm\ vârtejuri de praf care te orbeau [i-]i transmiteau spaima acestei popula]ii cuprinse de o nebunie colectiv\. Fug f\r\ s\ [tie `ncotro, f\r\ s\-[i dea seama exact unde se duc, `n ma[in\, `n tr\sur\ sau `n c\ru]\ cu boi; coloane de oameni rev\rsându-se pân\ pe câmp, dincolo de [an]urile pline de noroi. B\trâni `n papuci, cu barba [i p\rul ciufulite, b\ie]andri sl\b\nogi [i feti]e `n picioarele goale, `mpiedicându-se `n pietrele drumului, ducând pe spatele `ncovoiat tot ce putuser\ aduna din pu]inul lor avut. Tot a[a de jalnice, [arete trase de mâr]oage costelive, pline de copii `ngr\m\di]i care ]ip\, se zbat `n bra]ele mamelor `nnebunite, al\turi de b\trâni ce trag de ni[te h\]uri de sfoar\ [i biciuiesc cu gesturi largi animale famelice, istovite...“ Nu presim]im, oare, `n acest pasaj descriptiv de o mare densitate, pana unui prozator? Sigur, valoarea documentar\ a memoriilor lui Constantin Argetoianu, Ion Ioanid [i ale Mariei Cantacuzino-Enescu este incontestabil\. Dar ele nu se pot confunda `n totul cu istoria, oricât de important i-ar fi rolul. Cum sper c\ s-a v\zut, are `ntr-o mai mic\ sau mai mare m\sur\ [i autorul (scriitor sau nescriitor), un cuvânt de spus, adesea `n mod involuntar, f\cându-ne s\ descoperim virtu]i artistice ignorate la care el nu se gândise. ~n jurnale, memorii, coresponden]\, specii sau subspecii, considerate prin excelen]\ informative, pentru mul]i, bune s\ umple subsolul, nu o dat\, are [i literatura partea ei, care trebuie recuperat\. N-ar fi p\cat s\ r\mân\ pierdute descrierile plastice de natur\ [i izbucnirile lirice ale lui Maiorescu din Epistolar, admirabila poezie spontan\ a lui Ion Barbu din scrisorile c\tre Tudor Vianu, calit\]ile de prozatori, de romancieri virtuali [i câteodat\ reali ale lui C. Argetoianu, Ion Ioanid, ale Mariei Cantacuzino-Enescu [i `nc\ ale altora nu mai pu]in semnificativi? Al. S|NDULESCU
C ei care l-au cunoscut bine i-au admirat nu doar demersul de profesor universitar, academician, critic [i istoric literar, ci l-au pre]uit, deopotriv\, pe des\vâr[itul gentleman, care `[i v\dea manierele alese [i caracterul vorbind [i scriind `n primul rând nu despre sine, ci despre al]ii, cu deosebire despre profesorii s\i de la Colegiul Na]ional „Sf. Sava“ [i despre cei de la Facultatea de Filologie din Bucure[ti, pe care i-a evocat cu nedisimulat\ recuno[tin]\. {i era vorba nu doar despre profesorii celebri, ca Tudor Vianu, Iorgu Iordan, Al. Rosetti, Jaques Byck, Al. Graur, Ana Cartianu, Leon Levi]chi, ci [i de asisten]ii, pe atunci, adic\ `n anii 1950-1954, Florica Niculescu, Valeria Gu]u, Matilda Caragiu, Cicerone Poghirc, G. Toh\neanu, Grigore Brâncu[, Edgar Papu [i Ion Frunzetti. Cu deosebire s-a sim]it legat de Calendar 26.03.1958 - s-a n\scut Ioana Cr\ciun 1.04.1819 - s-a n\scut Theodor Codrescu (m. 1894) 1.04.1881 - s-a n\scut Octavian Goga (m. 1938) 1.04.1888 - s-a n\scut Mircea Florian (m. 1960) 1.04.1900 - s-a n\scut George Baiculescu (m. 1972) 1.04.1900 - s-a n\scut Alexandru Al. Philippide (m. 1979) 1.04.1940 - s-a n\scut Gheorghe Pitu] (m. 1991) 1.04.1942 - s-a n\scut Gabriela Adame[teanu 1.04.1943 - s-a n\scut Anda Teodorescu 2.04.1851 - s-a n\scut Matilda Cugler-Poni (m. 1931) 2.04.1903 - s-a n\scut Olimpiu Boito[ (m. 1954) 2.04.1914 - a murit Theodor C. V\c\rescu (n. 1842) 2.04.1923 - s-a n\scut Lucian Dumitrescu (m. 1992) 2.04.1939 - s-a n\scut Ion Gheorghi]\ (m. 1991) 2.04.1954 - a murit Olimpiu Boito[ (n. 1903) 2.04.1987 - a murit Emil Zegreanu (n. 1913) 3.04.1893 - s-a n\scut Damian St\noiu (m. 1956) 3.04.1905 - a murit Ion Pop-Reteganul (n. 1853) 3.04.1906 - s-a n\scut Szemler Ferenc (m. 1978) 3.04.1929 - s-a n\scut Silviu Rusu (m. 1982) 3.04.1934 - s-a n\scut Tiberiu Iovan 30.4.1938 - s-a n\scut M. D. Carpen (m. 2002) 3.04.1940 - s-a n\scut Neagu Udroiu 3.04.1944 - s-a n\scut Farkas Arpád 3.04.1945 - s-a n\scut Florentin Popescu 3.04.1977 - a murit Florin Mihai Petrescu (n. 1930) 3.04.1996 - a murit Rodica Toth (n. 1927) 4.04.1901 - s-a n\scut Ion Breazu (m. 1958) 4.04.1915 - s-a n\scut Vasile Florescu (m. 1982) 4.04.1917 - s-a n\scut Valeriu Ciobanu (m. 1966) 4.04.1917 - s-a n\scut Gall Ernö (m. 2000) 4.04.1927 - s-a n\scut Dumitru Tranc\ 4.04.1928 - s-a n\scut Florica Dimitrescu-Niculescu 4.04.1931 - s-a n\scut Petru Anghel 4.04.1937 - s-a n\scut Dimitrie Roman 4.04.1967 - a murit Mariana Dumitrescu (n. 1924) 4.04.1992 - a murit Vintil\ Horia (n. 1915) 4.04.1992 - a murit Lucian Valea (n. 1921) 5.04.1912 - s-a n\scut V. Copilu-Cheatr\ 5.04.1926 - s-a n\scut V. András János (m. 2006) 5.04.1927 - s-a n\scut Viorica Rogoz 5.04.1931 - s-a n\scut Corneliu Barboric\ 5.04.1932 - s-a n\scut F\nu[ Neagu 5.04.1933 - s-a n\scut Romulus Vulpescu 5.04.1934 - s-a n\scut V. Fanache 5.04.1946 - s-a n\scut George Arion 5.04.1946 - a murit Ilarie Voronca (n. 1903) Tudor Vianu, modelul s\u intelectual [i moral, pe care l-a urmat `n modul de a concepe studiile de comparatistic\, `n sensul c\ trebuie s\ fie examinate temele, ideile [i pocedeele apar]inând, cum scria Vianu, „unor serii care str\bat `n sec]iuni orizontale mai multe literaturi“. A fost un bun cunosc\tor, deopotriv\ pe cale livresc\ [i direct\ (`n anii 1970-1971 a ]inut, la universit\]ile din Seattle, Portland [i Los Angeles cursuri de istoria [i cultura României [i de literatur\ comparat\, iar `ntre anii 1971 [i 1975 a fost director al Bibliotecii Române de la New York) al literaturii americane [i al mentalit\]ilor contemporane din SUA, lista lucr\rilor sale `n acest domeniu fiind ampl\: 13 scriitori americani (1968), Shakespeare `n cultura român\ modern\ (1971), Arta american\ (1973), La nord de Rio Grande (1985), ~nainte [i dup\ Columb (1986), Dic]ionar alfabetic al literaturii americane (1996), Romanul american al sec. XX (1999), Civiliza]ii enigmatice din Nordul Americii (2001), Istoria literaturii americane `n date (2002). Criticul [i istoricul literar, comparatistul a fost dublat de criticul de art\, [i el cu o bibliografie considerabil\: Trei pictori români de la 1848 (1968), Expresionismul `n literatur\ [i art\ (1969), Cubismul (1972), Pictura lui Ion Pacea (1976), Michaela Eleutheriade (1978), Pictura lui Ion Gheorghiu (1979), Istoria unei genera]ii pierdute: expresioni[tii (1980), Brâncu[i (1981), Ion S\li[teanu (1981), Vasile Celmare (1982), Aventura imaginii (1982), Eugen Popa (1983), Grafica lui William Blake (1983), Br\du] Covaliu (1984), Gheorghe 6.04.1901 - s-a n\scut Elena M\tas\-Dumitrescu (m. 1989) 6.04.1907 - s-a n\scut Bogdan Amaru (m. 1936) 6.04.1908 - s-a n\scut Emilia {t. Milicescu (m. 1990) 6.04.1922 - s-a n\scut Anatol Gujel 6.04.1930 - s-a n\scut Al. George 6.04.1933 - s-a n\scut Mária Tóth 6.04.1953 - s-a n\scut Vlad Pohil\ 6.04.1940 - s-a n\scut Draga Marianovici 6.04.1973 - s-a n\scut Cristina Rhea 6.04.1984 - a murit Virgil Carianopol (n. 1908) 6.04.1999 - a murit Ion Grecea (n. 1924) 6.04.2002 - a murit Petru Dumitriu (n. 1924) 7.04.1910 – s-a n\scut Nicolae Albu (m. 1986) 7.04.1947 - s-a n\scut Petru Poant\ 7.04.1951 - s-a n\scut Ana Banto[ 7.04.1952 - s-a n\scut Nichita Danilov 7.04.1954 - s-a n\scut Daniel Corbu 7.04.1954 - s-a n\scut Ruxandra R\dulescu 7.04.1972 - a murit Ion Ghimb\[anu (n. 1890) 8.04.1898 - s-a n\scut Al. Claudian (m. 1962) 8.04.1911 - s-a n\scut Emil Cioran (m. 1995) 8.04.1913 - a murit Panait Cerna (n. 1881) 8.04.1928 - s-a n\scut Alexandru D.Lungu 8.04.1929 - s-a n\scut Liviu Leonte 9.04.1894 - s-a n\scut Camil Petrescu (m. 1957) 9.04.1924 - s-a n\scut Francisc Munteanu (m. 1993) 9.04.1929 - s-a n\scut Virgiliu Ene (m. 1997) 9.04.1939 - s-a n\scut Iosif Cheie-Pantea 9.04.1961 - a murit Alexandru Kiri]escu (n. 1888) 9.04.1964 - a murit Mihu Dragomir (n. 1919) 10.04.1912 - s-a n\scut Anton Breitenhofer 10.04.1914 - s-a n\scut Maria Banu[ (m. 1999) 10.04.1922 - s-a n\scut Alexandru }ion (m. 1982) 10.04.1926 - s-a n\scut Virgil Chiriac 10.04.1935 - s-a n\scut Nicolae Ro[ianu 10.04.1936 - s-a n\scut Horia Gane (m. 2004) 10.04.1946 - s-a n\scut Vitalie Baltag (m. 1992) 10.04.1948 - s-a n\scut Elena {tef\nescu 10.04.1951 - s-a n\scut Mircea Scarlat (m. 1988) 10.04.1952 - s-a n\scut Richard Wagner 10.04.1977 - a murit Tiberiu Tretinescu (n. 1921) 11.04.1744 - a murit Antioh Cantemir (n. 1709) 11.04.1858 - s-a n\scut Barbu Delavrancea (m. 1918) 11.04.1898 - s-a n\scut Mircea {tef\nescu (m. 1982) 11.04.1907 - a murit Simion Florea Marian (n. 1847) 11.04.1924 – s-a n\scut Florian Grecea 11.04.1924 - s-a n\scut Ion Grecea (m. 1999) 11.04.1930 - s-a n\scut Mihnea Moisescu 11.04.1936 - s-a n\scut Aurel Buiciuc 11.04.1942 - s-a n\scut Virgil Mazilescu (m. 1984) 11.04.1943 - s-a n\scut Ion Buza[i 11.04.1944 - a murit Ion Minulescu (n. 1881) i n m e m o r i a m Dan GRIGORESCU (1931-2008) {aru (1984), Vasile Kazar (1988), Arta englez\ (1989), A History of Romanian Art (`n colab. cu V. Dr\gu]) (1990), Brâncu[i [i arta sec. XX (1998), Povestea artelor surori. Introducere `n ekphrastic\ (2001), Brâncu[i [i arta modern\ (2001), Dic]ionarul avangardelor (2003). Profesorul de literatur\ universal\ [i editorul are merite deosebite `n ini]ierea, când era redactor la ESPLA, a unor serii de opere ale unor mari scriitori, `ntre ei Shakespeare. ~n echipa care s-a ocupat de acest mare proiect au f\cut parte Leon Levi]chi, Dan Du]escu, Mihnea Gheorghiu, Tudor Vianu, Ion Barbu, Dan Botta, Ion Frunzetti, Ion Vinea. Amintim c\ Dan Grigorescu `nsu[i a tradus Zadarnicele chinuri ale dragostei (`n colaborare cu I. Frunzetti), Henric al VIII-lea, Visul unei nop]i de var\, Poveste de iarn\ [i Poeme. ~n ultimele sale luni de via]\ preg\tea o ampl\ antologie de traduceri `n române[te din opera marelui Will. {i ca profesor universitar – unul dintre cei mai distin[i ai Universit\]ii bucure[tene – a urmat experien]ele fertile ale dasc\lilor s\i, adic\ a apreciat c\ nu este suficient s\ le imprime studen]ilor disciplina studiului, ci s\ le [i creeze „un climat care s\-i fac\ s\ le plac\ s\ citeasc\, s\ `nve]e, s\ le stimuleze propriile p\reri privitoare la subiectele parcurse“. A trecut la cele ve[nice la 13 aprilie a.c., `nainte cu o lun\ de a `mplini 77 de ani. R\mâne, cum a scris despre el profesoara Zoe Dumitrescu-Bu[ulenga, „o figur\ dintre cele mai reprezentative ale omului modern, om al vremii sale“. Iordan DATCU 12.04.1890 – s-a n\scut Vintil\ Ciocâlteu (m. 1947) 12.04.1899 - s-a n\scut Tudor Teodorescu-Brani[te (m. 1969) 12.04.1904 - s-a n\scut Mihail Steriade (m. 1993) 12.04.1930 - s-a n\scut Marcel Petri[or 12.04.1931 - s-a n\scut Paul Micl\u 12.04.1935 - s-a n\scut C.D Zeletin 12.04.1940 - s-a n\scut Mircea Martin 12.04.1944 - s-a n\scut Gheorghe Anca 12.04.1991 - a murit Ion Vitner (n. 1914) 12.04.2002 - a murit Platon Pard\u (n. 1934) 13.04.1889 - s-a n\scut Ion Trivale (m. 1916) 13.04.1914 - s-a n\scut Bogdan Istru (m. 1993) 13.04.1920 - s-a n\scut Gh. Bulg\r (m. 2002) 13.04.1924 - s-a n\scut Alexandru Lungu 13.04.1936 - s-a n\scut Nicolae Velea (m. 1987) 13.04.1944 - s-a n\scut Mira Lupean 13.04.1951 - s-a n\scut Ruxandra Berindei 13.04.1956 - s-a n\scut Ioan T. Morar 13.04.1974 - a murit Iosif Moru]an (n. 1917) 13.04.1987 - a murit Marcel Constantin Runcanu (n. 1947) 14.04.1924 - s-a n\scut George Munteanu (m.2001) 14.04.1932 - a murit Iacob Negruzzi (n. 1842) 14.04.1943 - s-a n\scut Florin Faifer 14.04.1947 - a murit Ioan (Iancu) Botez (n. 1872) 14.04.1950 - s-a n\scut Daniela Cr\snaru 14.04.1950 - s-a n\scut Viorel Varga 14.04.1954 - s-a n\scut Traian Furnea 14.04.1985 - a murit Al. Gheorghiu-Pogone[ti (n. 1906) 14.04.1998 - a murit Francisc P\curariu (n. 1924) 14.04. 2004 - a murit A.I. Z\inescu (n.1934) 15.04.1927 - s-a n\scut Petre Luscalov 15.04.1929 - s-a n\scut Huszar Sándor 15.04.1964 - s-a n\scut Anta Raluca Buzinschi (m. 1983) 15.04.1988 - a murit Modest Morariu (n. 1929) 15.04.1997 - a murit Petru Cre]ia (n. 1927) 16.04.1879 - s-a n\scut Gala Galaction (m. 1961) 16.04.1896 - s-a n\scut Tristan Tzara (m. 1963) 16.04.1916 - a murit N. Gane (n. 1838) 16.04.1926 - s-a n\scut George Iaru 16.04.1926 - s-a n\scut Lucia Olteanu 16.04.1928 - s-a n\scut Constantin Aronescu 16.04.1931 - s-a n\scut Al. Han]\ 16.04.1935 - a murit Panait Istrati (n. 1884) 16.04.1936 - s-a n\scut Gheorghe Grigurcu 16.04.1937 - s-a n\scut Stelian Gruia (m. 1996) 16.04.1938 - s-a n\scut Iurii Grecov 16.04.1944 - s-a n\scut Oláh István 16.04.1951 - s-a n\scut Ion M. Cochinescu 16.04.1959 - s-a n\scut Grigore Chiperi 16.04.1984 - a murit Georgeta Mircea Cancicov (n. 1899) 16.04.1994 - a murit Mihail Crama (n. 1923) România literar\ nr. 16 / 25 aprilie 2008 21
Page 1 and 2: 16 editat\ cu sprijinul F u n d a ]
Page 3 and 4: Ostatistic\ lini[titoare confirm\ c
Page 5 and 6: Un lucru e cert: nu t\g\duie[ti, nu
Page 7 and 8: Specialistul veritabil va fi - în
Page 9 and 10: Erau peisajul [i atmosfera unui Pa[
Page 11 and 12: Radu Aldulescu se înscrie în cea
Page 13 and 14: Eugen Simion [i Nicolae Manolescu a
Page 15 and 16: Cenzura... in integrum Î N ANTICHI
Page 17 and 18: în decenii de restri[te, ci [i par
Page 19: Pe ea n-o condamn. Himerele ei, ilu
Page 23 and 24: Crea]ia lui Tiberiu Olah e ca o ini
Page 25 and 26: Pe de o parte, formele sculpturii l
Page 27 and 28: decît un gigantic proces al autoco
Page 29 and 30: Prin anticariate Les trois Grâces
Page 31 and 32: Borges umilitul [i Arghezi comersan

In memoriam

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?