In memoriam

More documents

Recommendations

Info

$editat\ cu sprijinul Funda]iei ANONIMUL$



$ap\rut\ `n Fran]a$


România literar\ nr. 16 / 25 aprilie 2008 2 s u m a r Un om, un destin, un card de Barbu Cioculescu- p. 3 CONTRAFORT de Mircea Mih\ie[ – p. 4 V\ place Sagan? In memoriam Paul Miron de Sorin Lavric – p. 4 CRONICA PESIMISTEI de Ioana Pârvulescu – p. 5 Ferici]i cei ce t\g\duiesc CRONICA IDEILOR de Sorin Lavric – p. 6 Liturghia filosofic\ CRONICA LITERAR| de Cosmin Ciotlo[ – p. 7 Les faux monnayeurs Poeme de Miron Kiropol – p. 8 TROPICE SURÂZ|TOARE de Mihai Zamfir – p. 9 Pa[te brazilian CER{ETORUL DE CAFEA de Emil Brumaru – p. 9 Ultimul cititor `n limba român\ de Leo Butnaru – p. 10 TICHIA DE M|RG|RITAR de Alex. {tef\nescu – p. 10 CARTEA ROMÂNEASC| de Daniel Cristea-Enache – p. 11 Flac\ra Ro[ie SEMN DE CARTE de Gheorghe Grigurcu – p. 12 Noica `ntre extreme Ce s-a `ntâmplat de curând la Bra[ov de Ion Simu] – p. 13 LECTURI LA ZI de Tudorel Urian – p. 14 Vie]ile altora PREPELEAC de Constantin }oiu – p. 15 P|CATELE LIMBII de Rodica Zafiu – p. 15 IN MEMORIAM MONICA LOVINESCU – pp. 16-17 Semneaz\ Nicolae Manolescu, Alex. {tef\nescu, Livius Ciocârlie, Ioana Pârvulescu, Gheorghe Grigurcu, ALexandru Niculescu JURNAL – pp. 18-19 Cre[tetul ghe]arului de Constan]a Buzea Are [i literatura partea ei de Al. S\ndulescu – p. 20 In memoriam Dan Grigorescu de Iordan Datcu – p. 21 C`teva conota]ii subiective de Ion Cocora – p. 22 Tiberiu Olah [i cele [apte porunci ale postmodernismului de Liviu D\nceanu – p. 23 CRONICA FILMULUI de Angelo Mitchievici – p. 24 Dragoste [i pu]in\ holer\ CRONIC| PLASTIC| de Pavel {u[ar\ – p. 25 Desp\r]irea de Nic\petre CRONICA TRADUCERILOR C\l\torii ini]iatice de Codrin Liviu Cu]itaru – pp. 26-27 Pietre de pavaj de Linard Candreia – p. 27 Prezentare [i traducere de Magdalena Popescu-Marin Pentru copii [i cinici de Mircea Lazaroniu – p. 28 PRIN ANTICARIATE de Simona Vasilache – p. 29 Les trois Grâces POEMUL {I SCRISOAREA de Constan]a Buzea – p. 30 LA MICROSCOP de Cristian Teodorescu – p. 31 DIN CARTEA CU FLEACURI de Livius Ciocârlie – p. 31 Luna de pe cer OCHIUL MAGIC – p. 32 România literar\ ® Director: NICOLAE MANOLESCU Redac]ia: GABRIEL DIMISIANU – director-adjunct ALEX. {TEF|NESCU – redactor-[ef OANA MATEI – secretar general de redac]ie ADRIANA BITTEL, CONSTAN}A BUZEA, MARINA CONSTANTINESCU, MIHAI MINCULESCU Redactori asocia]i: IOANA PÂRVULESCU, CRISTIAN TEODORESCU Corectur\: CONSTAN}A BUZEA (pag. 8, 18, 19, 20, 22, 25, 30, 31), SIMONA GALA}CHI (pag. 4, 10, 13, 14, 23, 26, 27, 32), ECATERINA IONESCU (pag. 3, 9, 11, 12, 15, 16, 17, 21), NINA PRUTEANU (pag. 1, 2, 5, 6, 7, 24, 28, 29). Grafica: MIHAELA ßCHIOPU Fotoreporter: ION CUCU Tema num\rului: In mmemoriam Tehnoredactare computerizat\: IONELA STANCIU, OANA MATEI, VALENTINA VL|DAN Introducere texte: GEORGETA GHEORGHIU Coresponden]i din str\in\tate: RODICA BINDER (Germania), GABRIELA MELINESCU (Suedia), LIBUŠE VALENTOVÁ (Cehia) Redac]ia: Funda]ia România literar\, Calea Victoriei 133, sector 1, cod 010071, Bucure[ti. Secretariat: SOFIA VL|DAN, CORNELIU IONESCU, MIRONA LAUD|, GHEORGHE VL|DAN Cont `n lei: BRD-GSG Agen]ia {incai, RO91BRDE441SV59488894410. Cont `n valut\: BRD-GSG Agen]ia {incai RO87BRDE441SV59488974410 (USD), RO37BRDE441SV59489004410 (EUR) e-mail: romania_literara@yahoo.com; revistaromanialiterara@gmail.com; http://www.romlit.ro; tel.: 021. 212.79.86; fax: 021.212.79.81 Imprimat la FED PRINT Revista România literar\ este editat\ de Funda]ia România literar\ cu sprijin de la Funda]ia Institutul pentru Liber\ Ini]iativ\, Funda]ia „Anonimul“, Uniunea Scriitorilor din România, Ministerul Culturii [i Cultelor, prin Administra]ia Fondului Cultural Na]ional. Sponsorizare de la Banca Românã de Dezvoltare – Groupe Société Générale. Conform prevederilor Statutului, Uniunea Scriitorilor din România nu este responsabil\ pentru politica editorial\ a publica]iei [i nici pentru con]inutul materialelor publicate. România literar\ este membr\ a Asocia]iei Revistelor, Imprimeriilor [i Editurilor Literare (A.R.I.E.L.), asocia]ie cu statut juridic, recunoscut\ de c\tre Ministerul Culturii [i Cultelor. ISSN 1220-6318
Ostatistic\ lini[titoare confirm\ c\ numai unul din cinci români sufer\ de afec]iuni nervoase. Când ar fi unul din doi, nu s-ar mai [ti care e medicul [i care pacientul. C ITEAM, `n anii adolescen]ei, pagini de evocare a Bucure[tilor de alt\dat\, cu apa de b\ut adus\ cu sacaua din susul Dâmbovi]ei, unde era de o divin\ limpiditate. Cu felinarele de gaz care se aprindeau, romantic, la c\derea serii, bucat\ cu bucat\, dintr-o fl\c\ruie `n vârf de par. Cu tr\suri lunecând pe pavelele de granit [i mai cu seam\ cu s\niile str\pungând n\me]ii - `nc\ simt c\ldura p\turii de pe genunchi, ca s\ nu mai pomenesc de zurg\l\i. Dar gustul saniei l-am prins `n or\[elul copil\riei mele, unde tocmai absolveam cu brio prima clas\ [colar\, ultimul eclatant succes al carierei mele. (~n treac\t precizez c\ sunt pe punctul de a primi o decora]ie, cea dintâi, de altminteri, `n gradul care se potrive[te cel mai bine unui octogenar: de cavaler.) G\ie[tii anului 1935 nu se puteau compara cu Bucure[tii, al c\ror fidel locuitor am devenit, de atunci [i pân\ acum. Cum perioada fugii `n exil a trecut nefolosit\ de mine, probabil c\ tot aici voi da col]ul. Or\[elul de provincie `n care am enun]at primele propozi]iuni clare mi-a dat `ns\ ideea complet\ a farmecelor naturii – am fost un copil precoce – dar Bucure[tii, cu splendida lor civiliza]ie - `n lipsa oric\ror al]i factori de compara]ie – m-au cucerit. Cartierul `n care p\rin]ii mei construiser\ o vil\ cu câte dou\ od\i pentru fiecare suflet al casei [i o camer\ pentru oaspe]i era reputat pentru luxurianta lui vegeta]ie [i acea a[ezare geografic\ ce oferea cele mai spectaculoase apusuri de soare din `ntreaga urbe. Mihai Sadoveanu venea anume s\ le admire, Ion Barbu, Liviu Rebreanu, doctorul Voiculescu, Ion Minulescu [i tot atât de des Adrian Maniu sim]eau r\coarea cartierului, când se `ntorceau din centrul `nfierbântat. Cartier al clasei mijlocii care tocmai se `nvârto[a `n acei ani interbelici, Cotrocenii se aflau sub cota cvartalurilor ad\postitoare a marilor potenta]i, nu se comparau cu parcul Bonaparte, cu parcul Filipescu, ori cu Her\str\ul B\ncii Na]ionale, dar urmau de aproape. Aici, un larg bulevard cu nume schimb\toare, dup\ decesul unor monarhi – `n anii cei mai tri[ti a purtat numele lui Petru Groza –, f\cea leg\tura cu centrul, str\juit de falnici castani ce-[i uneau coroanele de pe o parte [i alta a c\ii, `ntr-o fantastic\ bolt\. Trec\tor pe lâng\ case cu mister [i amator de lecturi exotice, m\ sim]eam undeva `n America de Sud, pe o avenida din Montevideo. N-ar avea rost s\ `n[ir aici plimb\rile prin Gr\dina Botanic\, raitele pe m\gura cu mormântul Anei Davilla sau s\niu[ul de pe dealul ce se numea }\c\lia, retezat mai pe urm\ spre a se construi pe platforma sa Academia Militar\. A[ vorbi numai de lini[tea ce domnea, `n preajma celui de-al doilea r\zboi mondial `n aceast\ reziden]\ de oameni a[eza]i, locuind pe str\zi cu nume de medici, `n case cu gr\dini `n care vântul leg\na pâlcuri de cârcium\rese – ah! parfumul de pe urm\ al straturilor de regina nop]ii `n vântoasele seri de octombrie! Sau ultimul boboc de trandafir, la jum\tatea lui noiembrie. Premiile de Debut ale României literare ~n seara zilei de 22 aprilie, la Clubul Prometheus, a avut loc decernarea Premiilor de Debut ale României literare – acordate, ca `n fiecare an, cu `ncepere din 2002, cu sprijinul Funda]iei Anonimul. Au fost premiate volumele: Eminescu, negocierea unei imagini de Iulian Costache, Editura Cartea Româneasc\ Literatura traumei de Andrei Simu], Editura Casa C\r]ii de {tiin]\, Cluj Napoca O istorie „glorioas\“. Dosarul protocronismului românesc de Alexandra Tomi]\, Editura Cartea Româneasc\ Un om, un destin, un card Sau iedera verde sub z\pada ce se topea... ~n curtea casei, printre hortensii ]â[neau brotaci, scuturând boabele de rou\, pânzele marelui p\ianjen cu cruce pe spinare str\luceau sub soarele de dup\ ploaie. Nop]ile, cucuv\ile din podurile Facult\]ii de Medicin\ convorbeau cu cele de pe strea[inile palatului Cotroceni, `n nesfâr[ite [uete. Afar\ de rezultatele mele [colare `n cea de a treia clas\ a Liceului Gheorghe Laz\r, totul era `n ordine – dac\ n-a[ ]ine un pariu, a[ putea, `n schimb, ca oltean, s\ m\ jur c\ a[a a fost. Dar ce lini[te, ce sa] de via]\, cu un veac `nainte! Am o irefutabil\ dovad\: fotografia, panoramic\ a unei mari p\r]i din ora[, cu str\zi, uli]i, cvartaluri, la ceas de lumin\, poate toiul zilei. Pe toat\ `ntinderea, ]ipenie de fiin]\ omeneasc\ – sau de oricare alt soi – de parc\ fotograful – Szathmary? – le-ar fi cerut tuturor bucure[tenilor s\ nu ias\ din case. ~n schimb, un filmule] ar\ta Calea Victoriei `n zilele sfâr[itului copil\riei mele, singurul centru al Capitalei pe atunci, foind de lume [iroitoare `n sus [i `n jos, cam la aceea[i or\. Era un obicei al locului, c\ruia numai cel de-al doilea r\zboi mondial i-a pus cap\t. Când, tot `n anii premerg\tori conflictului, reputatul filosof de origine balt\ Hermann von Keyserling a vizitat România – gurul se afla `n posesia darului special de a intui firea adânc\, ascunsul caracter [i, de aici, destinul unui popor – proasp\t dejugat a admis c\ destinul poporului nostru este de a duce mai departe faima [i flamura Bizan]ului, privilegiu p\r\sit de maica Rosia, devenit\ U.R.S.S. ~n privin]a Bucure[tilor a f\cut curioasa observa]ie c\ ora[ul `i p\rea izbitor de asem\n\tor cu Sankt Petersburgul de dinaintea revolu]iei ro[ii. Memoria `mi joac\ o fest\ `n ce prive[te contextul: `l impresionase masa de oameni trecând hipnotic `n ambele sensuri, pe Cale, sau, dimpotriv\, aspectul adormit al unui ora[ cu infinit\ siest\? Ceea ce [tiu este c\ pe atunci Bucure[tilor li se spunea Micul Paris [i nu doar de c\tre cei ce-i locuiau. Ora[ vesel, frumu[el, f\r\ noxe, totu[i `n plin\ dezvoltare, ap\rat de scuturi de p\dure [i aerisit de o centur\ de lacuri recent asanate, Bucure[tii cre[teau pe vertical\, se americanizau, precum constata eroul din Cartea nun]ii, Jim, al lui G. C\linescu. De la nobila dignitate a Parcului Bonaparte, a Bulevardului Dacia, a rondului Lahovary, la cap\tul de linie a tramvaiului 16, oprind `ntr-un pitoresc cartier str\juit de o cruce de piatr\, de la vilele de pe ]\rmurile lacului Her\str\u la c\scioarele feroviarilor a c t u a l i t a t e a din Giule[ti, st\rile sociale se delimitau, s-o spunem, t\ios. {i `ntocmai cum un strat nou de grosime se adaug\ `n fiecare an arborilor, [i, ora[ul se `ngro[a. O bun\ [i veche prieten\ din exil `[i luase r\mas bun, la plecare, de la un cop\cel de la {osea, pe care-l `ndr\gise, poate `n plimb\ri sentimentale. ~l c\utase, la o scurt\ revenire acas\, dup\ patruzeci de ani [i-l reg\sise copac b\trân, pe duc\. Pe punctul de a-[i pierde con[tiin]a de sine sunt Bucure[tii de ast\zi, dup\ amput\rile din perioada comunismului [i opera]iile cosmetice din zilele noastre. Dup\ gravul e[ec al unor [iruri de edili de a-i restitui vestigiile istorice – sau, m\car de a-i p\stra fizionomia. Scump, cândva `n sentiment, a devenit acum exorbitant de scump pe metrul p\trat. O fotografie luat\ de sus ar `nf\]i[a din nou o urbe lipsit\ de oameni, dar `n]esat\ de automobile, ca de o gigantic\ invazie de goange „bar\ `n bar\“. Iar pe fiecare arter\ comercial\ o agen]ie de schimb valutar, o farmacie, o banc\ [i un market. Str\inul `n trecere, tare `n intui]ii asemenea contelui Keyserling, va constata c\ dis-de-diminea]\, bucure[teanul schimb\ valut\, cu banii ob]inu]i cump\r\ doctorii, alifii, balsamuri, dar mai cu seam\ antidepresive, apoi trece la banc\, unde ob]ine un `mprumut ce-l angajeaz\ pentru restul vie]ii. Când nu se opre[te la bancomat, `nainte de a p\trunde `n paradisul marketului, din care va ie[i `nc\rcat cu toate bun\t\]ile p\mântului. Un om, un destin, un card... O statistic\ lini[titoare confirm\ c\ numai unul din cinci români sufer\ de afec]iuni nervoase. Când ar fi unul din doi, nu s-ar mai [ti care e medicul [i care pacientul. Din surse `ntotdeauna bine informate [tim `ns\ c\ `n Bucure[ti oricât de mul]i oameni [i-ar pierde min]ile, nu ar g\si autorit\]ile nepreg\tite, posibilitatea ca to]i bucure[tenii s\ fie asista]i este asigurat\ prin semestriale rectific\ri de buget, la rândul lor acoperite prin spectaculoasele cre[teri ale PIB-ului. De aceea n\zuie[te fiecare român care se respect\ s\ locuiasc\ `n Bucure[ti. Dar nu numai ei: sunt dovezi concrete c\ un gând asem\n\tor `i furnic\ pe d-nii Bush, Putin, Brown, pe madam Angela, pe Voronin al nostru... Ora[ul jubileului de la 1906, al Lunii Bucure[tilor, din 1935, al unui festival mondial al tineretului, prin o mie nou\ sute cincizeci [i nu mai [tiu cât, al summit-ului U.E., `n 2008, când [i când se `nnoie[te, se cur\]\ de zgur\ - sigur c\ nu este o Gomor\ [i c\ nu va deveni Las Vegas-ul Europei de R\s\rit. Dar `n aceste zile când, ora[ule al meu, `n toate parcurile tale `nfloresc cornii, iar `n gr\dini magnoliile, când sângele ni se primene[te de prim\var\, parc\ te `n]eleg mai bine. Poate unde ne asem\n\m. {i, oricum, dup\ atâta vreme `mpreun\... S\-mi fi târât papucii b\trâne]elor prin Valparaiso sau Bogota – ba chiar s\ fi c\lcat pavelele Parisului, inclusiv pe aceea mai adâncit\ care i-a stârnit lui Proust mecanismele recâ[tig\rii timpului – ce-a[ mai fi plâns dup\ tine! Barbu CIOCULESCU 3 România literar\ nr. 16 / 25 aprilie 2008
Page 1: 16 editat\ cu sprijinul F u n d a ]
Page 5 and 6: Un lucru e cert: nu t\g\duie[ti, nu
Page 7 and 8: Specialistul veritabil va fi - în
Page 9 and 10: Erau peisajul [i atmosfera unui Pa[
Page 11 and 12: Radu Aldulescu se înscrie în cea
Page 13 and 14: Eugen Simion [i Nicolae Manolescu a
Page 15 and 16: Cenzura... in integrum Î N ANTICHI
Page 17 and 18: în decenii de restri[te, ci [i par
Page 19 and 20: Pe ea n-o condamn. Himerele ei, ilu
Page 21 and 22: C ei care l-au cunoscut bine i-au a
Page 23 and 24: Crea]ia lui Tiberiu Olah e ca o ini
Page 25 and 26: Pe de o parte, formele sculpturii l
Page 27 and 28: decît un gigantic proces al autoco
Page 29 and 30: Prin anticariate Les trois Grâces
Page 31 and 32: Borges umilitul [i Arghezi comersan

In memoriam

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?