In memoriam

Erau peisajul [i atmosfera unui
Pa[te de la noi, c\zut
`nt`mpl\tor ceva mai t`rziu,
spre sf`r[itul lui aprilie.
TROPICE SURÂZ|TOARE
Î
N }|RILE CATOLICE, Pa[tele a
fost dintotdeuna o s\rb\toare mai
important\ decât Cr\ciunul: dac\
acesta din urm\ celebreaz\ o na[tere,
deci o virtualitate – na[terea celui
promis secole la r`nd, dar despre
care nu se [tia `nc\ nimic – s\rb\toarea
prim\verii marcheaz\ o `nviere,
adic\ un miracol. Na[terea este la
r`ndul ei un miracol, dar un miracol
petrecut de miliarde de ori; cel al `nvierii `nseamn\
`ns\ eveniment fondator, `nceput de istorie. S\rb\torirea
intens\ [i emo]ional\ a Pa[telui s-a instaurat
`n toate ]\rile cre[tine ale Europei.
Dar `n Brazilia? Dar `n America de Sud? Dac\
lu\m `n serios statisticile, aproape 85% din popula]ie
ar fi aici catolic\, ba chiar catolic-practicant\.
Ateismul [i agnosticismul par s\ fie, tot dup\
statistici, ca [i absente. {i totu[i, atmosfera pascal\
`n sens european a lipsit `n Brazilia lui martie 2008
aproape cu totul, de[i clima ar fi trebuit s\ ajute
la producerea iluziei: o atmosfer\ ca la `nceputul
verii europene, ploi dese [i c\ldu]e urmate de cer
senin intens, mare de flori `n copaci [i pe p\mânt,
parfum discret `n aer. Erau peisajul [i atmosfera
unui Pa[te de la noi, c\zut `nt`mpl\tor ceva mai
t`rziu, spre sf`r[itul lui aprilie. ~n Brazilia nu era
nici pe departe prim\var\, ci doar un fel de toamn\
luminoas\, `nsorit\ [i `nflorit\ la maximum. Pe c`t
de intens tr\iesc brazilienii Cr\ciunul, la peste
treizeci de grade Celsius, `n profuziune vegetal\,
pe c`t de atent `[i construiesc ei, cu mijloace locale,
simbolurile iernii [i ale s\rb\torii (de la z\pad\
artificial\ [i Mo[ Cr\ciun la milioane de brazi
`mpodobi]i), pe at`t de inexplicabil `ntorc ei spatele
Europei `n momentul festivit\]ii pascale. La Pa[te,
ei nu mai sunt fiii dep\rta]i ai Vechiului Continent,
ci oameni ai Lumii Noi, ai unei lumi construite
dup\ alt\ m\sur\. La Pa[te, ei nu tr\iesc ~nvierea
[i minunea `nceputului, ci tr\iesc aproape exclusiv
Patimile M`ntuitorului; nu celebreaz\ `nnoirea
lumii, ci se apleac\, obsesiv, asupra chinurilor
cristice din S\pt\m`na Mare, ref\c`nd cu fervoare,
la nesf`r[it, Via Crucis. Exist\, f\r\ `ndoial\, [i o
festivitate de tip european, cu liturghii solemne de
duminic\, oameni elegan]i merg`nd la slujb\, biserici
`mpodobite cu mii de flori; dar ea atinge doar infima
p\tur\ suprapus\ din marile ora[e. Pentru c\, `n
Brazilia profund\, lucrurile se petrec cu totul altfel.
Acolo suferin]a face parte din cotidian [i de
aceea s\rb\toarea Pa[telui cap\t\ propor]ii de
spectacol s`ngeros. Exist\ sute de comunit\]i citadine
[i rurale unde etapele drumului crucii sunt ref\cute
`n Vinerea Mare scrupulos, cu aten]ie special\
acordat\ chinului fizic, durerii [i exasper\rii.
Particip\ mii de oameni – de cele mai multe ori
`ntr-o t\cere morm`ntal\: actorii improviza]i,
interpre]i ai principalelor personaje din tragedia
judec\rii [i r\stignirii lui Isus, sunt oameni notabili
ai satului ori cartierului, cet\]eni proeminen]i sau
persoane cu talent dramatic recunoscut; mul]imea
locuitorilor ]ine s\ participe la spectacolul improvizat
m\car ca simpli anonimi, dar ca anonimi ce tr\iesc
cu tot sufletul nara]iunea evanghelic\; grani]a dintre
participan]ii la acest auto religios [i publicul
aflat de o parte [i de alta a drumului pe care Isus,
cu crucea `n spate, este t`r`t sub lovituri, se [terge
cur`nd: b\rba]ii, femeile [i copiii de pe margine nu
mai [tiu dac\ se afl\ acolo ca spectatori ori ca actori.
Dup\ ore de peregrinare chinuitoare, cortegiul
Pa[te
brazilian
ajunge la locul R\stignirii: e situat de obicei pe o
`n\l]ime, `n fa]a unui zid ruinat. Crucificarea expune
toate suferin]ele fizice posibile [i cap\t\ uneori
accente at`t de autentice, `nc`t filme artistice pe
aceea[i tem\ (precum cel al lui Pasollini din
urm\ cu c`teva decenii) par ast\zi mai degrab\
edulcorate `n compara]ie cu spectacolul live ce are
loc `n sute de localit\]i braziliene. ~n unele ]\ri
(slav\ Domnului c\ Brazilia nu e dintre ele), bietul
interpret al lui Isus e biciuit de-a binelea, s`ngele
care curge e s`nge adev\rat, ba uneori se procedeaz\
chiar [i la un fel de crucific\ri veritabile. ~n America
de Sud asemenea excese nu exist\; `ns\ o parte din
suferin]a Calvarului este aici voluntar [i con[tient
asumat\ de mari mase de oameni, tocmai pentru
c\ suferin]a continu\ s\ fie teribil de prezent\ `n
aceast\ margine a lumii. Pa[tele, ca eveniment al
calendarului, se concentreaz\ `n Vinerea Mare.
Dup\ ce trece printr-o asemenea traum\, popula]iei
locale nu-i mai r\m`ne destul\ energie pentru a
celebra cu prea mult fast s\rb\toarea de duminic\.
Hybris-ul a ac]ionat `ntr-adev\r r\scolitor. Asist`nd
la spectacolele populare din S\pt\m`na Mare
`nscenate `n America de Sud, `ncepi s\ `n]elegi
ce va fi `nsemnat tragedia greac\, reprezentat\ `n
secolul V `nainte de Cristos, care era starea de spirit
a spectatorului atenian pus s\ urm\reasc\ `nt`mpl\rile
zeilor [i ale eroilor, cu nefericirile c\rora se identifica
integral.
A doua zi de Pa[te, `n Brazilia se lucreaz\ dup\
program normal, ca `ntr-o zi obi[nuit\. {colile
`[i reiau cursurile f\r\ s\ fi beneficiat de vreo
vacan]\. S-ar zice c\ emo]iile intense i-au obosit
`n asemenea m\sur\ pe credincio[i, `nc`t ei reintr\
aproape cu pl\cere `n rutina cotidian\.
FF oooto:: IIonn CCCUU CCCU
l i t e r a t u r \
Ob`r[iile mele-s
`ntr-un flutur...
Obîr[iile mele-s într-un flutur,
M\ trag din pîlcuri de ciuperci c-otrav\,
Îns\ nurlii; izvoare-mi duc pe tav\
Dulci genealogii ce-n începuturi
Raiul îl au, cu [erpi[ori [i-arhangheli,
{i-un pom stufos cu mere cît încape,
Bost\n\rii, r\zoare de sparanghel,
Legume somnoroase dînd din pleoape,
M\rar pustiu pîn\-l atingi cu sînii,
Fîntîn\ grea de rou\ cînd te-apleci
Cu genele s\-i mîngîi ape reci,
C\tre amurg, la spartul s\pt\mînii.
C\ci ne-mpletim iubirea printre steve,
Privi]i de-un Dumnezeu f\r\delege
Ce spaima,-n bun\tatea-i, ne-n]elege...
Fototeca
României literare
Radu Cosa[u, Constantin }oiu – 1992
România literar\ nr. 16 / 25 aprilie 2008 9