capitolul 1. optimizarea sistemelor de fabricațiedin ... - Modulul 5

More documents

Recommendations

Info

Fig. 1.18 - Manipulator cu braţe articulate pentru alimentarea automată a pieselor Biomecanica reprezintă o ramură a biofizicii care aplică principiile mecanicii în studierea şi explicarea unor fenomene fiziologice de la nivelul organismelor vii. Biomecanismul este acel sistem mecanic întâlnit în organismele vii, care are caracteristici comune cu mecanismul. Mecanismul este un sistem mecanic în care corpurile materiale au componente între care există legături mobile şi care îşi pot schimba poziţia relativă sub acţiunea forţelor, cu scopul îndeplinirii unor funcţii necesare (transmiterea puterii mecanice, a forţelor, a mişcărilor, ghidarea . corpurilor etc). Printre biomecanismele care se remarcă prin performanţe deosebite se numără biomecanismele care realizează locomoţia prin salt. Acestea se caracterizează prin deplasare rapidă, consum energetic minim, echilibrare dinamică şi cuprinde componente care realizează recul elastic. Unităţile tehnologice din sistemele de fabricaţie bionice obţin intrările necesare din mediul „de fabricaţie" şi realizează, în consecinţă, operaţiile necesare. Ieşirea din aceste unităţi se întoarce înapoi în mediul de fabricaţie. Programele de reglare includ strategii al căror efect asupra mediului este pe termen lung. Un exemplu ar fi cel referitor la reaşezarea echipamentelor tehnologice şi, implicit, la reconsiderarea fluxului tehnologic. Unităţile tehnologice se comportă similar cu celulele, ca elemente de structură, prin faptul că alcătuiesc structuri de control ierarhic la nivelul atelierului, al fabricii, al organizaţiei etc. în aceste structuri, fiecare nivel suportă şi este suportat de nivelurile adiacente. O directivă dată la vârful structurii se transmite spre bază trecând succesiv prin fiecare nivel intermediar, materializându-se în sarcini. Sistemele de fabricaţie bionice utilizează aceste elemente de paralelism în prelucrare pentru a evidenţia aplicaţiile şi conceptele de modelare. Astfel, fabricaţia bionică va opera cu componente distributive (maşini-unelte) interconectate într-un sistem „viu". Maşinile unelte, ca şi componente ale sistemelor bionice, comunică între ele în legătură cu deciziile luate. Procesele specifice componentelor sistemelor sunt comparate cu informaţia genetică (umană). Astfel, informaţiile referitoare la procesul de prelucrare a unei piese sunt înmagazinate în produs şi apoi comunicate, în vederea luării unei decizii privitoare la programarea prelucrării respective. De exemplu, o piesă virtuală care deţine informaţiile de prelucrare este reprezentată printr-un element de modelare numit modelon. Acesta comunică şi cooperează în cadrul sistemului de fabricaţie cu modeloanele ce reprezintă resursele necesare (scule, dispozitive, tehnologii etc), pentru a produce piesele fizice prelucrate. Similar, se poate concepe un mediu bionic de proiectare: la nivel superior, există modelonul de vârf (modelonul-părinte), unde se dezvoltă specificaţiile activităţii de proiectare, care sunt transmise submodeloanelor nivelurilor intermediare şi modelonului bază. Acesta CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 30
execută operaţiile asociate nivelului inferior, în scopul realizării specificaţiilor transmise. Transmiterea informaţiei de la modelonul superior la modeloanele de pe niveluri inferioare se face asemănător modului în care este comunicată o informaţie de tip ADN. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 31
Page 1 and 2: C A P I T O L U L 1 . O P T I M I Z
Page 3 and 4: Subsistemul condus, numit şi subsi
Page 5 and 6: Fig. 1.2 - Produse finite Fig. 1.3
Page 7 and 8: În cadrul unităţilor industriale
Page 9 and 10: 1.1.4. Tipuri de fabricaţie Fabric
Page 11 and 12: COLEGIUL TEHNIC METALURGIC SLATINA
Page 17 and 18: c. Fabricaţia................prive
Page 19 and 20: Fig. 1.8-Sistem integrat După modu
Page 21 and 22: ca personal de întreţinere, pentr
Page 23 and 24: ) celula flexibilă de fabricaţie
Page 25 and 26: - identificarea şi livrarea în si
Page 27 and 28: sisteme inteligente. Acestea au pos
Page 29: Fig. 1.17-Sistem holonic Sistemele
Page 39 and 40: F, dacă apreciaţi că răspunsul
Page 41 and 42: Condiţiile de calitate corespunză
Page 49 and 50: F, dacă apreciaţi că răspunsul
Page 51 and 52: I.2. În coloana A sunt indicate di
Page 53 and 54: C A P I T O L U L 2 . C O M P O N E
Page 55 and 56: Prin urmare, orice proces tehnologi
Page 57 and 58: automate de fabricaţie, cel puţin
Page 59 and 60: Bilanţul postcalculat se întocme
Page 61 and 62: Fig. 2.4 - Reprezentarea grafică a
Page 71 and 72: . rebuturi; c. materiale auxiliare;
Page 73 and 74: Sfera de aplicabilitate Principii e
Page 75 and 76: 2.2.2. Evaluarea riscului Fig. 2.5
Page 77 and 78: ealizarea unei operaţii sau lucră
Page 79 and 80: Documentele tehnice care definesc c
Page 81 and 82:
Echipamentele acţionate pneumatic
Page 83 and 84:
Mecanizarea constă în introducere
Page 85 and 86:
Introducerea roboţilor industriali
Page 87 and 88:
COLEGIUL TEHNIC METALURGIC SLATINA
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Fig. 2.15 - Maşină cu comandă nu
Page 93 and 94:
V. Priviţi cu atenţie figura de l
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
2.3. METODE DE ANALIZĂ A SISTEMELO
Page 99 and 100:
- dimensiunea temporală; - condiţ
Page 101 and 102:
Sistemul de întreţinere şi repar
Page 103 and 104:
diverse situaţii, utilizând un mo
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Subiectul III (30 puncte) Realizaţ
Page 115 and 116:
3.1. PROCESE IN SISTEMELE DE FABRIC
Page 117 and 118:
Pe lângă procedeele de prelucrare
Page 119 and 120:
3.1.3. Procesul de stocare Stocul r
Page 121 and 122:
Fig. 3.6 - Graficul funcţiei în v
Page 123 and 124:
Calculatorul sistemului de fabrica
Page 125 and 126:
cazul unei maşini-unelte, păpuşa
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
3.2. ASPECTE ALE PLANIFICĂRII SI C
Page 137 and 138:
Documentele referitoare la material
Page 139 and 140:
Fig. 3.19 - Indicatorii calităţii
Page 141 and 142:
► Autocontrolul este controlul de
Page 143 and 144:
epartizată persoana respectivă. A
Page 145 and 146:
- dezvoltarea unei proiectări modu
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
Page 153 and 154:
Page 155 and 156:
II. 4. Procesul de conducere a unui
Page 157 and 158:
TEST DE EVALUARE - Metode de integr
Page 159 and 160:
TEST DE EVALUARE - Capitolul 1 Subi
Page 161 and 162:
TEST DE EVALUARE - Criterii de anal
Page 163 and 164:
TEST DE EVALUARE - Capitolul 2 Subi
Page 165 and 166:
TEST DE EVALUARE - Aspecte ale plan
Page 167:
BIBLIOGRAFIE 1. Băloiu, L. M., Fr
show all

capitolul 1. optimizarea sistemelor de fabricațiedin ... - Modulul 5

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?