capitolul 1. optimizarea sistemelor de fabricațiedin ... - Modulul 5

More documents

Recommendations

Info

□ Produsele eterogene au un caracter mult mai complex, proprietăţile lor fiind diferite în raport cu părţile lor componente; acest fapt determină apariţia unor probleme mai complexe în timpul utilizării, care necesită rezolvare. După modul de utilizare, produsele eterogene pot fi: de uz curent şi de uz excepţional. 1.1.3. Moduri şi tipuri de producţie Producţia este activitatea socială în care oamenii exploatează şi modifică elemente din natură cu ajutorul mijloacelor de producţie, în vederea realizării de bunuri materiale destinate necesităţilor de consum. Modul de producţie al unui produs se caracterizează, în principal, prin combinaţia dintre cantitatea de produse de fabricat lansată la un moment dat şi fluxul procesului de producţie. într-un proces de fabricaţie putem diferenţia următoarele moduri de producţie: producţie continuă şi producţie discontinuă. □ Producţia continuă (flow-shop), numită şi producţie liniară, se caracterizează prin faptul că produsele suferă aceeaşi secvenţă de operaţie, având eventual timpi operativi diferiţi. Producţia continuă se referă la produsele al căror proces de transformare a materiilor prime nu trebuie să se întrerupă între două posturi de lucru consecutive, adică nu apar stocări intermediare între posturi. Procedeele folosite la acest mod de producţie impun investiţii importante şi o automatizare considerabilă. Posturile de încărcare sunt dispuse în linie, ceea ce necesită o bună echilibrare, o viteză regulată de transformare şi de transfer, un sistem de aprovizionare eficient. La acest mod de producţie se recurge atunci când volumul producţiei este important şi când există o bună stabilitate a cererii. Producţia continuă este specifică industriei siderurgice, petrochimice etc. □ Producţia discontinuă(job-shop), numită şi producţie neliniară sau discretă, este specifică situaţiilor în care realizarea produsului antrenează o utilizare a posturilor de încărcare într-o ordine variabilă, în funcţie de procesul său tehnologic. Un produs este realizat în ateliere formate din unităţi de transformare distincte. Procesul de fabricaţie poate fi fracţionat, pentru a permite reluarea produselor semifabricate. Producţia discontinuă este specifică industriei mecanice. Tipul de producţie reprezintă modalitatea de organizare a producţiei dintr-o întreprindere sau dintr-o subdiviziune organizatorică a acesteia (secţie, atelier, loc de muncă). Factorii determinanţi ai tipului de producţie sunt precizaţi în figura 1.4. Fig. 1.4 - Factorii care definesc tipul de producţie În întreprinderile de producţie există trei tipuri de producţie diferenţiate prin cantitatea produselor fabricate şi prin repetitivitatea producţiei. Acestea sunt: producţia în masă, producţia în serie şi producţia individuală. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 6
În cadrul unităţilor industriale, există întreprinderi în care nu poate fi întâlnit într-o formă pură unul dintre cele trei tipuri de producţie. în aceste cazuri, întreprinderile vor fi încadrate într-o anumită categorie în raport cu tipul de producţie predominant, urmând ca organizarea producţiei de bază să se facă în funcţie de condiţiile concrete existente. ► Producţia în masă se caracterizează prin fabricarea unui număr redus de produse, în mod neîntrerupt, în cantităţi mari sau foarte mari. Acest tip de producţie ocupă o pondere însemnată în cadrul întreprinderilor industriale. Tipului de producţie în masă îi este caracteristică o specializare înaltă, atât la nivelul întreprinderii, cât şi la cel al secţiilor de producţie, până la nivelul locului de muncă. Ca urmare a fabricării neîntrerupte a aceluiaşi tip de produs, mişcarea produselor sau a pieselor de la un loc de muncă la altul se face bucată cu bucată sau în flux continuu. Existenţa acestei caracteristici determină, pe plan organizatoric, dotarea locurilor de muncă cu utilaje specializate, amplasate în concordanţă cu fluxul tehnologic şi folosirea unor mijloace de transport cu mers continuu (benzi rulante, conveioare pe şine, planuri înclinate). Totodată, este necesară folosirea de scule şi dispozitive specializate şi a unei forţe de muncă cu calificare corespunzătoare. În cadrul întreprinderilor moderne, tipul de producţie în masă creează condiţii optime pentru automatizarea producţiei, constituindu-se pe această bază linii de producţie, secţii sau uzine complet automatizate. ► Producţia în serie caracterizează întreprinderile care fabrică nomenclaturi mai reduse sau o gamă mai largă de produse în mod periodic, în loturi sau serii mijlocii şi mici. în raport cu acestea, se deosebesc producţia de serie mare, de serie mijlocie sau de serie mică. Lotul de producţie este cantitatea de produse sau semifabricate identice puse în fabricaţie simultan sau progresiv, prelucrate continuu la acelaşi loc de muncă, după care trec la alt loc de muncă, pe fluxul tehnologic. La întreprinderile caracterizate prin producţie de serie, gradul de specializare al întreprinderii, al secţiilor şi al locurilor de muncă are un caracter mai redus decât la producţia în masă, nivelul fiind dependent de mărimea seriilor de fabricaţie. În cadrul acestor întreprinderi, deplasarea produselor sau a pieselor de la un loc de muncă la altul se face pe loturi, folosindu-se în acest scop mijloace de transport cu funcţionare continuă sau discontinuă, în raport cu mărimea seriei de fabricaţie. Sub aspect organizatoric, în producţia de serie se impune dotarea locurilor de muncă cu utilaje mai puţin specializate, în. general universale, şi folosirea unei forţe de muncă cu calificare corespunzătoare, capabilă să execute operaţiile tehnologice necesare. Amplasarea locurilor de muncă se realizează pe grupe omogene de utilaje, maşini etc, conform fluxului tehnologic, în funcţie de mărimea seriilor de fabricat. ► Producţia individuală se caracterizează prin fabricarea unor varietăţi foarte largi de produse, în cantităţi reduse, uneori unicate, având un caracter instabil în timp. La întreprinderile care au acest tip de producţie, fabricarea diferitelor piese sau produse se poate repeta la intervale de timp nedeterminate, fiind posibil ca fabricarea anumitor produse să nu se mai repete niciodată. Organizarea secţiilor de bază se face după principiul tehnologic, ceea ce presupune că în cadrul secţiilor de bază se execută faze de proces tehnologic, iar amplasarea utilajelor se face după metoda grupelor omogene de maşini. Specializarea maşinilor şi a utilajelor este foarte redusă (utilaje universale), având capacitatea de a se adapta uşor, printr-un număr foarte mic de reglaje, la schimbarea nomenclatorului de fabricaţie. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 7
Page 1 and 2: C A P I T O L U L 1 . O P T I M I Z
Page 3 and 4: Subsistemul condus, numit şi subsi
Page 5: Fig. 1.2 - Produse finite Fig. 1.3
Page 9 and 10: 1.1.4. Tipuri de fabricaţie Fabric
Page 11 and 12: COLEGIUL TEHNIC METALURGIC SLATINA
Page 17 and 18: c. Fabricaţia................prive
Page 19 and 20: Fig. 1.8-Sistem integrat După modu
Page 21 and 22: ca personal de întreţinere, pentr
Page 23 and 24: ) celula flexibilă de fabricaţie
Page 25 and 26: - identificarea şi livrarea în si
Page 27 and 28: sisteme inteligente. Acestea au pos
Page 29 and 30: Fig. 1.17-Sistem holonic Sistemele
Page 31 and 32: execută operaţiile asociate nivel
Page 39 and 40: F, dacă apreciaţi că răspunsul
Page 41 and 42: Condiţiile de calitate corespunză
Page 49 and 50: F, dacă apreciaţi că răspunsul
Page 51 and 52: I.2. În coloana A sunt indicate di
Page 53 and 54: C A P I T O L U L 2 . C O M P O N E
Page 55 and 56: Prin urmare, orice proces tehnologi
Page 57 and 58:
automate de fabricaţie, cel puţin
Page 59 and 60:
Bilanţul postcalculat se întocme
Page 61 and 62:
Fig. 2.4 - Reprezentarea grafică a
Page 63 and 64:
COLEGIUL TEHNIC METALURGIC SLATINA
Page 65 and 66:
Page 67 and 68:
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
. rebuturi; c. materiale auxiliare;
Page 73 and 74:
Sfera de aplicabilitate Principii e
Page 75 and 76:
2.2.2. Evaluarea riscului Fig. 2.5
Page 77 and 78:
ealizarea unei operaţii sau lucră
Page 79 and 80:
Documentele tehnice care definesc c
Page 81 and 82:
Echipamentele acţionate pneumatic
Page 83 and 84:
Mecanizarea constă în introducere
Page 85 and 86:
Introducerea roboţilor industriali
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Fig. 2.15 - Maşină cu comandă nu
Page 93 and 94:
V. Priviţi cu atenţie figura de l
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
2.3. METODE DE ANALIZĂ A SISTEMELO
Page 99 and 100:
- dimensiunea temporală; - condiţ
Page 101 and 102:
Sistemul de întreţinere şi repar
Page 103 and 104:
diverse situaţii, utilizând un mo
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Subiectul III (30 puncte) Realizaţ
Page 115 and 116:
3.1. PROCESE IN SISTEMELE DE FABRIC
Page 117 and 118:
Pe lângă procedeele de prelucrare
Page 119 and 120:
3.1.3. Procesul de stocare Stocul r
Page 121 and 122:
Fig. 3.6 - Graficul funcţiei în v
Page 123 and 124:
Calculatorul sistemului de fabrica
Page 125 and 126:
cazul unei maşini-unelte, păpuşa
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
3.2. ASPECTE ALE PLANIFICĂRII SI C
Page 137 and 138:
Documentele referitoare la material
Page 139 and 140:
Fig. 3.19 - Indicatorii calităţii
Page 141 and 142:
► Autocontrolul este controlul de
Page 143 and 144:
epartizată persoana respectivă. A
Page 145 and 146:
- dezvoltarea unei proiectări modu
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
Page 153 and 154:
Page 155 and 156:
II. 4. Procesul de conducere a unui
Page 157 and 158:
TEST DE EVALUARE - Metode de integr
Page 159 and 160:
TEST DE EVALUARE - Capitolul 1 Subi
Page 161 and 162:
TEST DE EVALUARE - Criterii de anal
Page 163 and 164:
TEST DE EVALUARE - Capitolul 2 Subi
Page 165 and 166:
TEST DE EVALUARE - Aspecte ale plan
Page 167:
BIBLIOGRAFIE 1. Băloiu, L. M., Fr
show all

capitolul 1. optimizarea sistemelor de fabricațiedin ... - Modulul 5

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?