capitolul 1. optimizarea sistemelor de fabricațiedin ... - Modulul 5

More documents

Recommendations

Info

Subiectul II (30 de puncte) II.1. Completaţi spaţiile libere cu informaţiile corecte. a. Tehnologia de fabricaţie a unui produs impune executarea......într-o ordine determinată şi prestabilită. b. Flexibilitatea reprezintă............proceselor de fabricaţie de a se adapta la volume diferite de producţie, la o înnoire a produselor sau de a adapta mijloace de producţie diferite pentru a obţine acelaşi produs. c. Ansamblul format din procesul supus automatizării şi.........care asigură automatizarea formează un sistem automat. II.2. Indicaţi trei echipamente tehnice specifice sistemelor automatizate. Subiectul III (30 de puncte) Realizaţi un eseu cu tema „Criterii de analiză a sistemelor de fabricaţie", având în vedere următoarea structură de idei: 1. Enumerarea a cinci dintre criteriile de analiză a sistemelor de fabricaţie. 2. Definirea tehnologiei de fabricaţie a unui produs. 3. Clasificarea tehnologiilor de fabricaţie după nivelul de dezvoltare. 4. Justificarea alegerii tehnologiei de fabricaţie ţinând seama de criteriile de analiză a sistemelor de fabricaţie. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 96
2.3. METODE DE ANALIZĂ A SISTEMELOR DE FABRICAŢIE 2.3.1. Fenomene stocastice Pe lângă studiul componentelor sistemelor de fabricaţie şi al interacţiunilor care au loc între ele, o problemă foarte importantă în analiza acestora o constituie descrierea fenomenelor stocastice (întâmplătoare) care pot apărea. Acestea sunt: a. defectarea şi repararea maşinilor şi a utilajelor; b. variaţia timpilor de prelucrare. a. Defectarea şi repararea maşinilor şi utilajelor Siguranţa în funcţionare este o cerinţă esenţială a sistemelor de fabricaţie. Un sistem tehnologic are o funcţionare corectă dacă evoluţia sa nu conţine erori, iar timpul de execuţie a unei comenzi nu depăşeşte o limită specificată. Conform standardelor în vigoare, defectul se defineşte prin „neîndeplinirea unei cerinţe referitoare la o utilizare intenţionată sau specificată". Defectul este, deci, o imperfecţiune a unui element al sistemului, care generează o funcţionare eronată. Defectarea unui sistem reprezintă deteriorarea sau întreruperea capacităţii acestuia de a asigura o funcţie cerută în condiţiile de funcţionare specificate. Un defect nu conduce neapărat la o detectare, sistemul putând continua să funcţioneze, dar la un nivel mai redus. Producerea unei defectări este însă cauzată întotdeauna de apariţia unuia sau a mai multor defecte. Clasificarea defectelor se poate face după mai multe criterii, conform tabelului 2.11. Tabelul 2.11 - Clasificarea defectelor După durată După formă După extensie - permanente (fig. 2.16. a.); - sistematice; - locale; - tranzitorii (fig. 2.16. b.); - aleatorii. - globale. - intermitente (fig. 2.16. c); - cu zgomot (fig. 2.16. d.); - în derivă (fig. 2.16. e.) Fig. 2.16 - Clasificarea defectelor după durată În figura 2.16 sunt reprezentate grafic tipurile de defecte, în funcţie de durată. Din punctul de vedere al componentei afectate, pot apărea defecte ale sistemelor mecanice, ale hardului sau ale softului. Cea mai importantă cauză a defectării sistemelor mecanice o reprezintă fenomenul de uzură. Apariţia uzurii conduce la scăderea randamentului maşinii, ia creşterea consumului de lubrifiant, la creşterea nivelului de zgomot şi vibraţii, la modificarea raportului de transmitere şi, în final, la deteriorarea sistemului mecanic, fără posibilitatea de reparare. În cazul maşinilor-unelte, a manipulatoarelor, a roboţilor industriali, a căror funcţie esenţială o reprezintă asigurarea preciziei cinematice, modificarea dimensiunilor elementelor componente datorată uzurii conduce la funcţionarea lor incorectă, adică la defectare. În afara uzurii, defecţiunile sistemelor mecanice mai pot fi cauzate de: CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 97
Page 1 and 2:
C A P I T O L U L 1 . O P T I M I Z
Page 3 and 4:
Subsistemul condus, numit şi subsi
Page 5 and 6:
Fig. 1.2 - Produse finite Fig. 1.3
Page 7 and 8:
În cadrul unităţilor industriale
Page 9 and 10:
1.1.4. Tipuri de fabricaţie Fabric
Page 11 and 12:
COLEGIUL TEHNIC METALURGIC SLATINA
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
c. Fabricaţia................prive
Page 19 and 20:
Fig. 1.8-Sistem integrat După modu
Page 21 and 22:
ca personal de întreţinere, pentr
Page 23 and 24:
) celula flexibilă de fabricaţie
Page 25 and 26:
- identificarea şi livrarea în si
Page 27 and 28:
sisteme inteligente. Acestea au pos
Page 29 and 30:
Fig. 1.17-Sistem holonic Sistemele
Page 31 and 32:
execută operaţiile asociate nivel
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
F, dacă apreciaţi că răspunsul
Page 41 and 42:
Condiţiile de calitate corespunză
Page 43 and 44:
Page 45 and 46: COLEGIUL TEHNIC METALURGIC SLATINA
Page 49 and 50: F, dacă apreciaţi că răspunsul
Page 51 and 52: I.2. În coloana A sunt indicate di
Page 53 and 54: C A P I T O L U L 2 . C O M P O N E
Page 55 and 56: Prin urmare, orice proces tehnologi
Page 57 and 58: automate de fabricaţie, cel puţin
Page 59 and 60: Bilanţul postcalculat se întocme
Page 61 and 62: Fig. 2.4 - Reprezentarea grafică a
Page 71 and 72: . rebuturi; c. materiale auxiliare;
Page 73 and 74: Sfera de aplicabilitate Principii e
Page 75 and 76: 2.2.2. Evaluarea riscului Fig. 2.5
Page 77 and 78: ealizarea unei operaţii sau lucră
Page 79 and 80: Documentele tehnice care definesc c
Page 81 and 82: Echipamentele acţionate pneumatic
Page 83 and 84: Mecanizarea constă în introducere
Page 85 and 86: Introducerea roboţilor industriali
Page 91 and 92: Fig. 2.15 - Maşină cu comandă nu
Page 93 and 94: V. Priviţi cu atenţie figura de l
Page 95: COLEGIUL TEHNIC METALURGIC SLATINA
Page 99 and 100: - dimensiunea temporală; - condiţ
Page 101 and 102: Sistemul de întreţinere şi repar
Page 103 and 104: diverse situaţii, utilizând un mo
Page 113 and 114: Subiectul III (30 puncte) Realizaţ
Page 115 and 116: 3.1. PROCESE IN SISTEMELE DE FABRIC
Page 117 and 118: Pe lângă procedeele de prelucrare
Page 119 and 120: 3.1.3. Procesul de stocare Stocul r
Page 121 and 122: Fig. 3.6 - Graficul funcţiei în v
Page 123 and 124: Calculatorul sistemului de fabrica
Page 125 and 126: cazul unei maşini-unelte, păpuşa
Page 135 and 136: 3.2. ASPECTE ALE PLANIFICĂRII SI C
Page 137 and 138: Documentele referitoare la material
Page 139 and 140: Fig. 3.19 - Indicatorii calităţii
Page 141 and 142: ► Autocontrolul este controlul de
Page 143 and 144: epartizată persoana respectivă. A
Page 145 and 146: - dezvoltarea unei proiectări modu
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
Page 153 and 154:
Page 155 and 156:
II. 4. Procesul de conducere a unui
Page 157 and 158:
TEST DE EVALUARE - Metode de integr
Page 159 and 160:
TEST DE EVALUARE - Capitolul 1 Subi
Page 161 and 162:
TEST DE EVALUARE - Criterii de anal
Page 163 and 164:
TEST DE EVALUARE - Capitolul 2 Subi
Page 165 and 166:
TEST DE EVALUARE - Aspecte ale plan
Page 167:
BIBLIOGRAFIE 1. Băloiu, L. M., Fr
show all

capitolul 1. optimizarea sistemelor de fabricațiedin ... - Modulul 5

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?