capitolul 1. optimizarea sistemelor de fabricațiedin ... - Modulul 5
capitolul 1. optimizarea sistemelor de fabricațiedin ... - Modulul 5
capitolul 1. optimizarea sistemelor de fabricațiedin ... - Modulul 5
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
2.3. METODE DE ANALIZĂ A SISTEMELOR DE<br />
FABRICAŢIE<br />
2.3.<strong>1.</strong> Fenomene stocastice<br />
Pe lângă studiul componentelor <strong>sistemelor</strong> <strong>de</strong> fabricaţie şi al interacţiunilor care au loc<br />
între ele, o problemă foarte importantă în analiza acestora o constituie <strong>de</strong>scrierea fenomenelor<br />
stocastice (întâmplătoare) care pot apărea. Acestea sunt:<br />
a. <strong>de</strong>fectarea şi repararea maşinilor şi a utilajelor;<br />
b. variaţia timpilor <strong>de</strong> prelucrare.<br />
a. Defectarea şi repararea maşinilor şi utilajelor<br />
Siguranţa în funcţionare este o cerinţă esenţială a <strong>sistemelor</strong> <strong>de</strong> fabricaţie. Un sistem<br />
tehnologic are o funcţionare corectă dacă evoluţia sa nu conţine erori, iar timpul <strong>de</strong> execuţie a<br />
unei comenzi nu <strong>de</strong>păşeşte o limită specificată.<br />
Conform standar<strong>de</strong>lor în vigoare, <strong>de</strong>fectul se <strong>de</strong>fineşte prin „neîn<strong>de</strong>plinirea unei cerinţe<br />
referitoare la o utilizare intenţionată sau specificată". Defectul este, <strong>de</strong>ci, o imperfecţiune a unui<br />
element al sistemului, care generează o funcţionare eronată.<br />
Defectarea unui sistem reprezintă <strong>de</strong>teriorarea sau întreruperea capacităţii acestuia <strong>de</strong> a<br />
asigura o funcţie cerută în condiţiile <strong>de</strong> funcţionare specificate.<br />
Un <strong>de</strong>fect nu conduce neapărat la o <strong>de</strong>tectare, sistemul putând continua să funcţioneze,<br />
dar la un nivel mai redus. Producerea unei <strong>de</strong>fectări este însă cauzată întot<strong>de</strong>auna <strong>de</strong> apariţia<br />
unuia sau a mai multor <strong>de</strong>fecte. Clasificarea <strong>de</strong>fectelor se poate face după mai multe criterii,<br />
conform tabelului 2.1<strong>1.</strong><br />
Tabelul 2.11 - Clasificarea <strong>de</strong>fectelor<br />
După durată După formă După extensie<br />
- permanente (fig. 2.16. a.); - sistematice; - locale;<br />
- tranzitorii (fig. 2.16. b.); - aleatorii. - globale.<br />
- intermitente (fig. 2.16. c);<br />
- cu zgomot (fig. 2.16. d.);<br />
- în <strong>de</strong>rivă (fig. 2.16. e.)<br />
Fig. 2.16 - Clasificarea <strong>de</strong>fectelor după durată<br />
În figura 2.16 sunt reprezentate grafic tipurile <strong>de</strong> <strong>de</strong>fecte, în funcţie <strong>de</strong> durată.<br />
Din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al componentei afectate, pot apărea <strong>de</strong>fecte ale <strong>sistemelor</strong> mecanice, ale<br />
hardului sau ale softului.<br />
Cea mai importantă cauză a <strong>de</strong>fectării <strong>sistemelor</strong> mecanice o reprezintă fenomenul <strong>de</strong><br />
uzură. Apariţia uzurii conduce la scă<strong>de</strong>rea randamentului maşinii, ia creşterea consumului <strong>de</strong><br />
lubrifiant, la creşterea nivelului <strong>de</strong> zgomot şi vibraţii, la modificarea raportului <strong>de</strong> transmitere<br />
şi, în final, la <strong>de</strong>teriorarea sistemului mecanic, fără posibilitatea <strong>de</strong> reparare.<br />
În cazul maşinilor-unelte, a manipulatoarelor, a roboţilor industriali, a căror funcţie<br />
esenţială o reprezintă asigurarea preciziei cinematice, modificarea dimensiunilor elementelor<br />
componente datorată uzurii conduce la funcţionarea lor incorectă, adică la <strong>de</strong>fectare.<br />
În afara uzurii, <strong>de</strong>fecţiunile <strong>sistemelor</strong> mecanice mai pot fi cauzate <strong>de</strong>:<br />
CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 97