AM PICTAT PACEA - Salvati Copiii

ATELIERE ŞI DEZVOLTAREA UNEI PICTURI MURALE
DESPRE CONFLICT ŞI CONSTRUIREA PĂCII, SANTA ISABEL II,
VILLA NUEVA, ÎN GUATEMALA
În timpul atelierelor copiilor cu privire la conflict şi construirea păcii, care au fost organizate ca
parte a evaluării tematice a Salvaţi Copiii Norvegia, copiii din Guatemala au decis să organizeze
un atelier pentru a folosi instrumentele învăţate (cum ar fi Copacul conflictului, Harta corpului,
Exerciţiul de viziune) cu alţi copii şi tineri. Scopul a fost de asemenea acordarea de sprijin fetelor
şi băieţilor din comunitate în realizarea unei picturi murale. Aceste activităţi au fost desfăşurate cu
sprijin din partea unui grup de voluntari din ACJ, asociaţia tinerilor din Santa Isabel.
Membrii asociaţiei din Santa Isabel i-au chemat pe băieţii şi fetele din comunitate să se întâlnească
în centrul social al „Mario Antonio Diaz”, un sector al aşezării, format din persoane care au fost
strămutate din Quiche în timpul războiului. Participanţii au fost rugaţi să se împartă pe grupuri, în
funcţie de vârsta lor. După ce au fost făcute prezentările, a fost folosit cu grupurile instrumentul
Harta corpului, pentru ca participanţii să-şi poată analiza experienţele şi părerile despre modul în
care conflictul i-a afectat pe ei şi pe familiile lor.
Grupul facilitatorilor a ales să realizeze o pictură murală, deoarece aveau deja experienţă prin
realizarea altor picturi murale şi au vrut să împărtăşească această activitate cu comunitatea locală,
considerând că „pe un zid putem exprima multe lucruri prin artă, putem reprezenta ceea ce este mai
greu de redat prin cuvinte, putem transmite mesajul mai multor persoane şi copii, având în vedere că este
realizată în afara şcolii”.
O femeie din Santa Isabel, care fusese strămutată din cauza războiului şi care făcea parte din
asociaţia vecinilor, a explicat tuturor pictura murală: „Această pictură murală este o imagine a creării
Comunităţilor de Populaţii în Rezistenţă, CPR şi a masacrelor care au fost produse de către armată
împotriva populaţiei din Quiche”.
În ziua următoare, au realizat o pictură murală pe zidul extern al şcolii din Santa Isabel. Prin această
activitate, copiii şi tinerii, în parteneriat cu adulţii din comunitate, au putut să ilustreze viziunea
păcii pe care doresc s-o obţină. Grupul a fost de părere că: „Reconstruirea memoriei comunităţii
(Santa Isabel) este cheia pentru sporirea sensibilizării cu privire la ceea ce s-a întâmplat, pentru ca tinerii
să o poată include în viaţa şi în istoria lor şi să o transpună în activităţi de pace.”
Prin această muncă de grup, adulţii şi copiii cărora înainte le era teamă să se exprime, au putut să îşi
împărtăşească experienţele. Organizându-se împreună, socializând cu alte grupuri, amintindu-şi istoria
şi realitatea, copiii, tinerii şi adulţii s-au simţit plini de putere. Copiii au putut să înveţe despre familiile
şi despre istoria ţării lor. Unii şi-au exprimat de asemenea frustrările şi temerile referitoare la faptul
că, deşi au fost semnate Acorduri de Pace în Guatemala, nesiguranţa şi violenţa persistă, din cauza
sărăciei, şomajului şi culturii bandelor – care reprezintă un fel de continuare a războiului.
Unele din lucrurile cheie învăţate de copii şi tineri din această iniţiativă de pace au fost:
• Unii băieţi şi unele fete nu ştiau multe lucruri despre cele întâmplate în timpul războiului. De
multe ori, acest lucru a fost din cauză că părinţii nu le povestesc ceea ce s-a întâmplat. Dar alţii,
în funcţie de experienţele familiilor lor, şi-au împărtăşit propriile experienţe.
• Am învăţat că deşi mulţi oameni cred că ei nu au nicio legătură cu războiul, acesta ne-a afectat
pe toţi, din moment ce consecinţele lui sunt violenţa, sărăcia, foarte puţine familii proprietare
de pământ etc.
• Am învăţat că având puţine resurse şi voinţă, poţi avea un impact pozitiv asupra relaţiilor şi
structurilor sociale din viaţa de zi cu zi. Poţi avea de asemenea un impact asupra obiceiurilor
oamenilor în sensul reconstruirii reţelei sociale din societate.
• Am învăţat, de asemenea, să apreciem asemănările nu diferenţele.
• În ciuda faptului că am fost instruiţi diferit, am putut învăţa şi acumula cunoştinţe în mod
colectiv, având un obiectiv comun, pe care suntem conştienţi că îl împărtăşim.