AM PICTAT PACEA - Salvati Copiii

Jocurile pe care le jucăm: ˝modalităţi de a
sparge gheaţa, jocuri antrenante şi exerciţii
pentru deprinderi pentru viaţă 14
Modalităţi de a sparge gheaţa
„Sunt fericit pentru că sunt copil/adult, deoarece…, dar dacă aş fi adult/copil, aş putea…”.
În grupuri restrânse copiii/adulţii completează propoziţia. Împărtăşiţi părerile voastre grupului lărgit. Această
modalitate de a sparge gheaţa poate ajuta la identificarea diferenţelor şi dezavantajelor/avantajelor între
maturitate şi copilărie.
„Reporteri” – copiii/tinerii se împart pe perechi pentru a afla de la partenerul lor informaţii pe care
apoi le transmit grupului. De exemplu, numele unei persoane, motivul pentru care participă la atelier, de
unde sunt, ceva ce le place să facă, de cât timp sunt implicaţi în organizaţia lor, un lucru pe care nimeni nu-l
ştie despre ei.
Colectarea de nume şi de obiective – faceţi o listă cu obiective pe flipchart, astfel ca la încheierea
atelierului să vedeţi dacă aşteptările copiilor au fost îndeplinite.
Reguli de bază – „Funcţionare eficientă” - copii şi tineri vin cu idei prin care să alcătuiască o serie de
reguli pentru buna funcţionare a atelierului. Un set de reguli comun este adoptat şi notat pe un flipchart.
Jocuri antrenante
„Piatră, hârtie, foarfece” – Două echipe. Fiecare echipă decide dacă este piatră, hârtie sau foarfece. Echipele
stau faţă în faţă şi îşi arată simbolul. Hârtia bate piatra, piatra bate foarfecele şi foarfecele bate hârtia.
„Nava se scufundă” – Copiii se mişcă în încăpere cântând „nava se scufundă, oh nu, nava se scufundă”.
Atunci când se strigă un număr (3, 5, 6 etc.), ei trebuie să formeze un grup (o barcă de salvare) cu numărul
de persoane care a fost strigat.
„Puncte de contact” – Participanţii împărţiţi pe grupuri trebuie să coopereze unul cu celălalt pentru a
aduna numărul de puncte de contact cu podeaua, în funcţie de numărul care a fost strigat (6, 24, 48 etc.)
Acest joc ajută la unitate, acord şi cooperare.
„Pe bancă, în lac” – Toţi copiii sunt aşezaţi în cerc în genunchi. Podeaua din cerc reprezintă un lac. Atunci
când se strigă „în lac”, copiii trebuie să-şi pună mâinile pe podea. Atunci când se strigă „pe bancă”, copiii trebuie
să-şi pună mâinile pe genunchi. Copiii trebuie să facă ceea ce spune persoana care strigă, nu ceea ce face ea.
„Cine e liderul” – Toţi copiii formează un cerc. Un copil este rugat să iasă din încăpere. Restul copiilor
decide cine este liderul. Ei se mişcă în cerc şi copiază acţiunile liderului. Copilul de afară revine înăuntru şi
are trei şanse de a ghici liderul.
„Raţă, raţă, gâscă” – Copiii se aşează în cerc. Un copil se plimbă în jurul cercului, atingând capetele
copiilor şi spunând raţă, raţă sau gâscă. Atunci când ating capul unui copil şi spun „gâscă”, acel copil trebuie
să-l fugărească în jurul cercului. Ultimul care ajunge la spaţiul liber trebuie să se plimbe în jurul cercului
copiilor, repetând jocul „raţă, raţă, gâscă”.
14 Anexă modificată din Feinstein, C. şi O”Kane, C. (2005) „Autoevaluarea şi planificarea iniţiativelor şi organizaţiilor
conduse de copii cu ajutorul Instrumentului Păianjen” Salvaţi Copiii. (Spider Tool for self assessment and planning of child led
initiatives and organisations).