vector 2_1.cdr - Universitatea de Arte "George Enescu"

More documents

Recommendations

Info

camera de lectură Oraşul şi frontiera: singularităţi comune Cristian NAE Leap into the City. Chişinău, Sofia, Pristina, Sarajevo, Warsaw, Zagreb, Ljubliana. Cultural Positions, Political Conditions. Seven Scenes from Europe. Du Mont Literatur und Kunst Verlag, Cologne, 2006, 600 pagini, 190 planşe color. Graniţa din mijlocul oraşului: prezent, contemporan, postcomunist „Cum să concepi şi să produci o reflecţie asupra prezentului?” Această întrebare, la o primă privire atât de abstractă, deopotrivă generală şi vagă, constituie punctul de pornire al proiectului realizat sub coordonarea lui Katrin Klingan şi Ines Kappert şi concretizat prin atipicul reader intitulat Leap into the City, publicat de Du Mont Literatur und Kunst Verlag în 2006. În cadrul său, sensul acestei întrebări se concretizează însă prin intenţia mărturisită a proiectului de a analiza imaginea de sine a şapte oraşe Sud-Est Europene (Chişinău, Ljubljana, Pristina, Sarajevo, Sofia, Varşovia şi Zagreb) şi de a contura simultan prejudecăţile ce le înconjoară, sesizabile la nivelul temelor şi formatelor recurente ale discursului identitar european, prin practicarea diferenţei reciproce între cele două imagini construite discursiv — a punerii lor în abis. Căci prin reprezentarea prezentului, discursului îi scapă de altfel tocmai caracterul evenimenţial, de survenire liberă a prezenţei, a actului de a fi prezent. Dincolo de sensul unei configuraţii spaţiale, delimitate geo-politic, sau de cel al unei temporalităţi determinate pur referenţial (contemporaneitate), prezentul riscă astfel a nu putea fi privit altfel decât în absenţă, în actul lipsei sale, pe care însuşi discursul o produce reducând-ul la coordonatele tacit utilizate pentru a-l putea recunoaşte ca prezentul nostru — deopotrivă al unei regiuni geografice în imanenţa căreia coexistă cartografiile plurale ale unor identificări culturale, etnice sau religioase, al unor forme de viaţă socială specifice şi în continuă modificare, al unei istorii în continuă rescriere. Asumând convingerea că expunerea diferenţelor dintre formele cotidiene de viaţă urbană teoretizate cultural poate oferi o analiză critică mai pertinentă decât reconstrucţia unor identităţi geo-politice sub tutela unui reper conceptual generic, comun împărtăşit, proiectul reformulează astfel problema distorsionării ideologice a „reflecţiei asupra prezentului” prin 187
definirea prealabilă a acestui termen. Iar ceea ce se cere în mod special reconsiderată în această ipostază a condiţiei contemporane este problema singularităţii locale; sarcină cu atât mai dificilă cu cât este vorba de un spaţiu geo-politic devenit sinonim cu ideea de tranziţie sau de perpetuă reconstrucţie identitară odată cu aşa-numita „condiţie postcomunistă.” Diferenţe globale / identităţi locale În fapt, formalizarea discursivă a condiţiei socio-politice actuale într-o sintagmă precum cea de „postcomunism” riscă a o reduce la o imagine generică, reificată în corsetul unor inevitabile prejudecăţi. Nu mă refer doar la acele prejudecăţi constituite la nivelul vizibil al clişeelor identitare, ci şi la influenţa celor tacite, puse în joc prin însăşi alegerea unei metode de prezentare, ce influenţează prin selectare şi decupaj semnificaţia locală a fenomenului încadrat. Cum să produci, aşadar, un discurs care să evite poziţionarea în situaţia unui producător de putere şi a unui mediator al ideologiilor în vigoare, practicând perspectivele cotidiene, realităţile sociale şi practicile estetice pe care, în acelaşi timp, le conţine şi prezintă teoretic? Ce formă, ce reguli de producere şi, mai ales, ce efecte asupra realului are un discurs precum cel al reader-ului în cauză, în care se relaţionează problemele sociale discutate în Varşovia, relevanţa socială a artei în Chişinău sau practicile narative prin intermediul cărora sunt creaţi eroii în Bosnia-Herzegovina? Încercând să răspundă întrebărilor de mai sus, discursul cărţii ce concretizează într-un produs final inedit, fluxul informaţional al celor trei ani de colaborări între actorii culturali ai oraşelor amintite, colaborări iniţiate de Kulturstiftung des Bundes şi gestionate de cei doi editori (Katrin Klingan şi Ines Kappert) cu sprijinul lui Marius Babias, Mathias Greffrath şi Georg Schöllhammer, optează pentru o formă intergenerică, deopotrivă artistică şi teoretică, în cadrul căreia interesele tematice sunt înglobate într-un hipertext ce intersectează perspectivele teoretice ale textelor şi imaginilor selectate fără a decide şi organiza (ierarhic) între acestea poziţia de comentariu şi obiect comentat. La nivelul metodei de comunicare, el combină conversaţia cotidiană, interviul şi reportajul, discuţia publică, înregistrarea fotografică şi comentariul vizual asupra spaţiului public, proiectele artistice de intervenţie critică, înscenarea textului dramatic şi eseul filosofic socio-politic. De altfel, opţiunea pentru decentralizarea perspectivei de abordare se regăseşte chiar şi la nivelul raţiunilor selectării oraşelor prezentate nu în calitate de reprezentanţi politici ai unor naţiuni ori de scene culturale exemplare, ci în cea de puncte de focalizare ale „relaţiilor private” şi colaborării informale ce constituie micropolitica tacticilor discursive . Pe scurt, ceea ce editorii aleg să opună privirii externe, pretins obiective şi panoramice asupra vieţii urbane este potenţialul critic al unei contrapriviri fragmentare, imanentă şi idiosincrazică, care construieşte identitatea culturală a fiecărui loc pornind de la problematica socio-politică specifică fiecăruia. Particularizării prin intermediul opoziţiei dintre diferenţele specifice şi identitatea globală i se substituie astfel cea transversală dintre singularitatea contextului socio-politic şi diferenţele culturale globale. Politicile cotidianului Alături de efectul critic al practicilor relaţionale şi colaborative, dublat de opţiunea montării paralele a perspectivei imanente şi a celei „străine”, remarcabil la proiectul în cauză este rolul politic oferit practicilor cotidiene în specificarea identităţii sociale a fiecărui oraş şi a interacţiunilor umane pe care le permite. Selectând ca punct de plecare investigarea sensurilor locale ale contemporaneităţii în fiecare dintre oraşele traversate, prin intermediul contingenţei opiniilor asupra sensurilor sale relevante formulate de cei aproximativ 50 de actori culturali, artişti vizuali, eseişti politici, dramaturgi, sociologi sau curatori prezenţi în proiect, Leap into the City manifestă tocmai diversitatea nivelurilor de înţelegere ale unei situaţii politico-sociale desemnate sub aceeaşi etichetă conceptuală. Pe de o parte, contextul „postcomunist” cuprinde un sens istoric, cel al memoriei războiului privită ca activitate a strategiilor şi respectiv a tacticilor de reamintire a acestuia (Sarajevo), sau cel al unei naţiuni în interstiţiu, aflată sub protectoratul O.N.U., concretizat prin practicile cotidiene de ignorare/integrare ale acestor condiţii exterioare (Kosovo); cuprinde, de asemenea, o determinare socio-culturală, caracterizată prin eclectism vizual şi consumismul iresponsabil, lecturat la nivelul codurilor vizuale ale oraşului şi al practicilor de formatare a sferei publice respective (Sofia). Acestea relevă o atitudine specifică faţă de înţelegerea identităţii europene, oscilând între irelevanţa socială a culturii mediatice şi euforia consumistă. Pe de altă parte, oraşele cele mai apropiate de „condiţia europeană”, cosmopolita Ljubljiana ori deja critica poziţie culturală a Varşoviei se dovedesc a răspunde prin strategii identitare specifice disipării condiţiei de avanposturi ale occidentului odată cu delegitimarea ideologiei separatiste de tip comunist. Ceea ce se obţine în cele din urmă prin exploatarea potenţialului critic al cotidianului este, aşadar, reconsiderarea conceptului de sferă publică, ca spaţiu care oferă sens actelor cotidiene, în cadrul căreia macro şi micro-politica îşi mărturisesc parţialele suprapuneri şi diferenţele specifice. Ea devine astfel locul în care sarcina critică a artei, în calitate de formator al identităţilor culturale, este testată în perspectiva efectelor sale sociale reale, al prizei sale efective şi nedistorsionate ideologic în real, la nivelul problemelor ce formatează interacţiunea publică. Arta în spaţiul critic: singularităţi comune Utilizând ca metodă reflexivă poziţionarea locală în imanenţa oraşului, reader-ul propune prin urmare şi o lectură proprie a spaţiului urban esteuropean, deopotrivă ca simptom al experienţelor modernităţii recente şi ca focar de concretizare al raporturilor mutuale dintre artă şi contextul său sociopolitic, marcat de situarea în proximitatea Uniunii Europene. Căci, nu în ultimul rând, în intenţia utilizării unei metode de cercetare perspectivale se află şi aceea de a exersa conştiinţa critică a publicului local cu privire la condiţiile socio-politice ale artei contemporane. Forţa pe care o emană sublinierea diversităţii problemelor comune reperate în viaţa socială a fiecărui oraş supus analizei se traduce la nivelul teoriei critice a artei tocmai prin oferirea unei lucide analize a funcţiei sale în societăţile est-europene contemporane. Spre exemplu, precaritatea abordării condiţiei feministe, temă recurentă a criticii culturale contemporane, este contrabalansată de importanţa discutării semnificaţiei „protectoratului” în Kosovo. În cele din urmă, investigarea modurilor de acţiune socială ale artei contemporane în fiecare dintre scenele artistice traversate conduce la specificarea unei condiţii culturale critice singulare, la conştientizarea căreia explorările similare proiectului în cauză participă exemplar. Or, dezvoltarea unei conştiinţe critice locale reprezintă încă o sarcină majoră a scenei artistice în calitate de actor cultural al construcţiei europene. Câtă vreme construcţia sa identitară socio-politică este în schimbare, identitatea artei contemporane esteuropene reprezintă la rândul său un punct focal într-o geografie culturală mobilă. Iar Leap into the City demonstrează faptul că identificarea singularitarităţii problemelor trăite în comun pot oferi adoptării mimetismului necritic alternativa firească a cooperării dialogale. 188 189
Page 1 and 2:
vector v artă şi cultură în con
Page 3 and 4:
cuprins / contents construind conte
Page 5 and 6:
construind contexte_relaţionând c
Page 7 and 8:
12 3. organizarea proiectului cARTi
Page 9 and 10:
16 Platform Center for Contemporary
Page 11 and 12:
20 [4] Acesta este genul de proiect
Page 13 and 14:
24 [1] From the Curating Contempora
Page 15 and 16:
28 Center for Communication and Con
Page 17 and 18:
uilding contexts_networking context
Page 19 and 20:
36 Another problem in Ukrainian art
Page 21 and 22:
Periferic 7: Focussing Iaşi / Soci
Page 23 and 24:
44 Andrei Ujicã & Harun Farocki -
Page 25 and 26:
construind contexte_relaţionând c
Page 27 and 28:
Mircea Cantor - Images from the Pin
Page 29 and 30:
Luchezar Boyadjiev - Defragmenting
Page 31 and 32:
Bik van der Pol - Teach me Somethin
Page 33 and 34:
IS MODERNITY OUR ANTIQUITY? Dosarul
Page 35 and 36:
către un scop. Max Weber, care îi
Page 37 and 38:
THE MASKS OF MODERNITY AND THE DOUB
Page 39 and 40:
76 If we had a detached look on thi
Page 41 and 42:
Henri IV - Paris Etienne Marcel - P
Page 43 and 44: King Johann I - Dresden Louis XIV -
Page 45 and 46: CASA MODEI Lucas HORVATH Lucas Horv
Page 47 and 48: The architect N. Porumbescu left Bu
Page 49 and 50: Iată-l, noul centru al oraşului S
Page 57 and 58: artişti în context / Bogdan Teodo
Page 59 and 60: date transferate Despre un model li
Page 61 and 62: 120 [21] [Holcombe 2005], p. 8. [22
Page 63 and 64: transferring data [1] The first to
Page 65 and 66: 128 [26] [Nozick 1997], p. 379-380.
Page 67 and 68: 132 [9] Pierre Bourdieu şi Pierre
Page 69 and 70: André Alves, Aunt Nell Gis, 2006 N
Page 71 and 72: critical condition: frontiers 140 T
Page 73 and 74: 144 [22] I refer to theatre public
Page 75 and 76: 148 [31] Paolo Virno, A Grammar of
Page 77 and 78: 152 [16] ibidem. [17] ibidem. estet
Page 79 and 80: 156 [10] ibidem, 211a, 1-3. [11] Se
Page 81 and 82: 160 printr-o camuflare tactică sub
Page 83: 164 of the public's willingness to
Page 86 and 87: 170 [13] vezi Peter Bürger, Theory
Page 88 and 89: 174 [5] Arthur C. Danto, op. cit..
Page 90 and 91: 178 thus photography as an essentia
Page 92 and 93: A small democratic triumph Maeve Po
Page 96 and 97: The City and the Border: Common Sin
Page 98 and 99: Mulţumiri / Acknowledgements Danie
show all

vector 2_1.cdr - Universitatea de Arte "George Enescu"

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?