sasa pana, 239p..pdf

Aragon, prozator de valoare' (automatism-debit
bogat proza), dar poet mediocru, utilizind cu
aceia$ intensitate inteligenta gi agresivitatea, definia
suprarealismul s un viciu prin intrebuintarea
cu pasiune $i 'ntraiurea a stupefiantului imagine.
(Creatiune a spiritului" despre care mai adauga
Pierre Reverdy ca. simturile dace o aproba cu
totul, ele o ucid in spirit". Trebuie sa insemn admirabila
(cea mai admirabila ?) definitie a imaginei
care apartine lui Pierre Gueguen: imaginea
nu-i decit o forma magica a principiului identi-
'CAW. Unitatea spiritului regasita in multiplicitatea
materiel".
Dar frumos e numai minunatul (cum alit de
just s'a exprimat Andre Breton) $i aceste forme ma-
la suprarealitate locuri cunoscute si realitati de fiecare zi;
Aragon al manifestului din Commerce (1925): Une vagues de
raves. Pierre Reverdy, poetul din generctia Max Jacob -Guillaume
Aoollinaire, exegetul unui rou crez Fstetic care propusese
scriitorilor, inc din 1909, intr'un erticol intitulat Introduction
A la metaphisique du rave, cercetarea subconstientului. influenta
lui s'a manifestat de timpuriu asupra lreimii dela marele
carfier al suprarealismului Andre Breton, Philippe Soupault
si Louis Aragon. Robert Desnos din Deuil pour Deuil si magic
autor al unicului Corps et bien ; poetul viserilor lucide, at
callitorilor fare intinerar spre mirificile nouil mad si lad.
Desnos at experientelor mediumnice atit de exploatate in primii
ani ai suprarealismului. Joseph Delleil din urmuziana
Cholera. Roger Vitrac cu minunatele Humorisliques. Philippe
Soupault cel mai vechi colaborator at lui Andre Breton. In
primfivara anului 1930 au iesit din grupare O. Ribemont-Dessaignes,
Andre Masson, Georges Limbour, Dida de Mayo,
Antonin Artaud, Jacques Proverl s. a. tiparind o brosura de
Edmund si invective, Le cadavre. Ultima oat ne educe pleca
rea dupe o revenire definitivii... a lui Tristan Tzera. Alaturi de
acest nume, trebuie amintit adevlirel ca suprarealismul n'ar fi
putut apace fargi preexistenta insurectiei Dada. Dedaismul a
eliberat cuvintele din menghina sensului unic, penlru unul care
nu concord6 cu elimologia si sentimentele obisnuite", per.
mitind 1pi ListonPaul Fargue sa spuie le lecteur croit que les
mots ontAn sens". Dada a introdus hazardul si a declaral sintaxei
razboi. Nu voi discula nici furibundele atacuri iscate dela epa-
ritia acestei
miscari Villa la paginile nedemne de un scriitor
prob cum este Ilya Ehrenbourg, cind politica ii pune degetele
in ochi.
126