sasa pana, 239p..pdf

Cuvintele provoaca rezonanje mai multe sit
mai pline de nuanje decIt le exprima mecanica_
exclamare, virgula sau chiar punctul peste virgula
care de altfel e un foarte frumos semn de
logodna intre microbi. Cuvintele provoaca in lector
alte poeme cari se alunga mute intre limbs
si cerul gurii, cari se coloreaza undeva dincolo.
de fundul ochiului.
Cuvintele calatoresc intr'o goana fara solujie
de continuitate, ca undele unui riu. Prundisul e
la fund. Scriu umbra sau iarbei §i vad toate ier
burile amare si plecate de vint, vad cu lasso cum
se straduiesc vinatorii sa princla fiare salbatice
prin pampas, vad legiuni de umbre jocurile din
copilarie, umbra pasului femeii iubite si umbrele
sub umbrele exagerate de plaja ma zvirla in alts
albie si orice oprire e iluzorie sau voita, deci
falsa.
Nu vedem verde pentruca asa e culoarea
peluzei. Precum in zemnic toate culorile sint negre,
adica pentru ochi nu sint. Adeyfir de text gimnazial
care m'a minunat la timpul Jul prin infaji
sarea de paradox. Dar in ochii inchisi formele si
culorile sint prezente mii.
Priveste o pagina dintr' o carte de poeme
din care punctuajia a f ost expulzata. Uneori lipsesc
si majusculele cari se ridicau in picioare si impuie
prin talie si epitet la inceputul si uneori in
mijlocul versurilor. Cind au ramas, la stanga e
coloana din litere marl ca un piton de rezistenja.
Inaintea lecturii, ce admirabil popas pentru
ochi. Asemenea liniei hodinitoare a caselor cu
planul iscalit Marcel Iancu sau Horia Creanga.
Cat de perfect se muleaza aceasta carte deschisa_
pe masuta realizata in studioul M. H. Maxy. Peste
dreptunghiul perfect al mesei, dreptunghiul nepilaf
de muste al poemului. (Care astfel va mai
adauga o panglica de hotar intre el si procesele
verbale rimate.) A disparut punctuajia odata cu.
228