sasa pana, 239p..pdf

BERLIN, 10 MAI 1933
Nu sintem $i nu vrem sii fim
Ora Iui Goethe 4i a lui Einstein.
Tocmai asta nu. Musson g
(in Berliner 1 okal Anzeiger*
din 7 V 1933)
Paginile cari vor evoca acea zi, le scriu doi
ani si jumatate mai tirziu. Piata operii din Berlin,
1n fata universitatii, nu fusese nici pins atunci o
preerie, pentruca rugul inaltat in frumoasa zi de
primavara sä usuce deapururi saminta ierbii. Placile
de bazalt au fost de multe on spalate de
masinele civilizatiei $i pietonii grabiti strabat locul
barbariei farce memoria evenimentului. Daca,
pentru deplina sfidare si beznei drept omagiu, iresponzabilii
(in fata cetatenilor, nu a istoriei)
conducatori cu lobii cerebrali in cizme pintenate
n'au fnaltat un mansoleu.
Atunci, de 10 mai 1933, mintea refuza &á accepte
precum untdelemnul, apanici sa inteleaga
senzul funebrei stiri ; desi nici un fapt petrecut
(adica intimplat) in ultimele doua luni nu justifica
neincrederea in posibilitatea oricaror aberatii.
Totusi gindurile de fati, atunci nu se puteau organiza
in f raze. Prea era acuta plaga : cutitul
tocmai se rasucia in plaga. Judecata se risipia
hemoragie violenta. Nici o forts de stapinire nu
putea canaliza revolta exacerbate, prin virful penitei.
A to simti contemporan evului mijlociu Si
televiziunii : efort halucinant. Creierul era un tobogan
pe care mice pauza destinata meditatiei
era iluzorie.
Odiosul rug I5i pastreaza nedecolorat tragica
lui insemnatate, dar azi senzatiile de sufocare $i -au
tocit virful si se lass prinse in chenarul de doliu
al cuvintelor.
147