sasa pana, 239p..pdf

gata de cele mai neverosimile prostii (din cauza
.carora, atunci clad sufletul nu-i trecuse dincolo
de ghiventul trupului bondoc, a avut de suferit),
oricind dispus sa atace.
Dar cum sa refaci un om din aramizile cuvintelor.
Aceleasi adjective pot identifica atilt'
anonimi palizi, cu mustata de funingine $i un apostrof
de barbs, cu sprincene salbatice peste
ochii negri gaurindu-i larg fata, ochi de o stranie
fosforoscenta, priviri de pasare de uoapte
totodata fine si luminoase" scrie cineva care
1-a avut aproape in redactia unei revisle. (Imi place
sa nu-i pomenesc numele.) Chiar in anul eliberarii
din colegiul unde era intern si unde s'a nfiscut
Ubu, el se elibereaza" ,Si de parinti. Amindoi
mor in aceias siiptamina de boala mai tirziu botezata
gripa spaniola. Banii mosteniti, aproape o
suta de mil de franci, ii risipeste admirabil rupind
dintrinsii saptiminal alit cit cerea imprimatul
unei reviste de arta si literature. Si dupe
ultimul pumn de monete dus tipografului, revista
ui -a gituit aparitia, iar pentru Alfred Jarry a inc
eput traiul de lipsuri, de superlative mizerie,
de viscole sufletesti suportate fare cea mai marunta
incovoiere a mintii sau a trupului. Mull
timp a refuzat colaborari la cotidiane pentruca
nu -$i ingaduia obligativivitaten scrisului la comanda,
zilnic.
In zdrente, prin cafenele unde plaminii se
imbibau de halariile fumului puturos, avea prestanta
unui cirmuitor. Se alcooliza jusfificind oroarea
de ape, acest lichid alit de impur incit
o singura picatura ajunge sa tulbure un pahar de
absint". Camarazii, noua boenY, Anollinaire, Paul
Fort, Andre Billy, Salmon, Jean Saltas, Fernand
"Fleuret, A. Rouveyre veniau in atmosfera de mucigai
acru sa asculte pe Jarry cel cu spiritul
mereu incandescent, neastimparat cum e miscarea
browniana a ionilor : vorbele mici incendii. anecllotele
si povestirile paralogice toast at unui
12