sasa pana, 239p..pdf

Adevaratii Dada slut contra lui Dada, sau
cum stria J. L. Blanche Dada ne subsistera qu'en
cessant d'être". Nevrind Mk, dispretuind toate
sistemele literare", vor dispretui §i propria for
revolts cind va deveni reteta. Se auto-intoxicasera
devenind proprii for sclavi. Lui Philippe
Soupault ii placea mai mult sa i se spuna Philippe
Dada.
' La Weimar, inteo conferinta rostita in 1922,
Tristan Tzara declara Ne separam, demisionam.
Primul care isi di demisia din miqcarea Dada
sint eu". Declaratia, s'ar parea de deces,e scrisa
$i
rostita de insuqi qeful m4carii intr'un oral din
Germania, dupace simpla coincidenta la stramutarea
grupului de pe malurile lacului Zurich
la Paris, s'a sustinut cu o adorabila rea credinta
ca miqcarea de libertate artistica sintetizata in
Dada e instrumentul finantei germane pentru
destramarea Frantei victorioase (1).
La 1 Decembrie 1924 apare primul numar
din La revolution surrealiste. Un nou grup, o noua
antegarda. Portile i le deschisese Dada : dupa
negarea logicului, sentimentalului, dictatura spiritului
lasase singura realitate subconqtientul,
acel lacat secret, nebanuit, acea tesatura care
nu minte qi in care suprareal4tii iqi vor cufunda
galetile de exploratori ai unor forte ignorate.
Nu scrisese deja Dostoewsky in .
Vocea subpdrntateanci"
sau in alt roman al sau ,,Admit ca de
doua on doua patru e un lucru excelent, dar ca
s i laud totul, va voi zice ca de doua on doua fac
cinci e deasemenea un lucru fermecator".
(1) Jacques RIVIERE in Nouvelle Revue Frongaise IX,
72, 19'0 Dar va reveni asupra acuzatiel, in numarul pe August
1920 din aceiasi revista, in articolul Reconnaissance d Dada, ca
urmare rioostei $i unei scrisori deschise adresata de Tristan TIA-
RA (Litterature 1, 8 si 10, 1920).
Sala Paz s Sadismul Adevitrului 8