sasa pana, 239p..pdf

de legitimatie, un carnetel suspect mazgalit cu
ieroglife (erau poeme). Face repede cuno0inta,
chiar la coborire in Gara Rasaritului, cu reprezentantii
ordinei publice Si cu inchisoarea.
La a doua venire la Paris, in toamna lui
1871, va frec7ezta pe numero0 poeti (Verlaine,
Camille Pelletan, Charles Cros, Theodore de
Banville, Heredia, Copee). Il vor indragi cu toata
fires lui de copil rautacios, exasperant $i gata
de cearta cu oricine se apropia. E Rimbaud at
baricadelor poetice, antidotul unei literaturi ankilozate
gi Rimbaud at baricadelor Comunei; iu-
bitorul celor multi, umili si
napastuiti, tovara§ul
revolutionarilor,
tulle 1875, La Bruxelles, intr'o camera de
hotel. Verlaine impuqca in umarul drept pe frurnosul
efeb de care era indragostit. Pentru bandajatul
care revine la Charleville, himerele incep
sa se intunece. Nu va mai lua stupefiante, nu se
va mai imbata cu absint, va cunoa§te mizeria,
va ajunge boot §i va muri tinfir, Verlaine va
trece pentru doi ani in pincaria din Mons.
De$i iscalesc integral alaturi de Andre Breton
marturisirea ca. se observe din ce in ce mai
mutt ca orice reconstituire este imposibila" §i ca
pe de alts parte, e dela sine inteles ca nisi un
adevar nu merits sa ramina de exemplu", incerc
salturi discontinue pe urmele marelui calator.
(E numai coincidenta ca moartea lui Arthur Rimbaud,
va incepe dela obositele-i picioare in oasele
carora vor dospi cancere §i infioratoare dureri
?) Dar aceasta viata trebuie -urmarita macar
schematic precum diafragma unei foi de observatie
clinics §1 integrate fertilei opere a poetului.
1875 lanuarie. Stuttgart.
Aprilie: Strabate pe jos Elvetia, Italia.
Mai: Ajunge la Brindisi. E repatriat de
consulul francez din Livorne.
Noemvrie: Hamal in Marsilia.