sasa pana, 239p..pdf

de la care sa porniasca de acum in colo problema
cunoasterii. Al doilea manifest al suprarealismului
(1930) inseamna aceasta dialectics. Lupta lui Andre
Breton a fost sa apere suprarealismul contra
devierilor de dreapta si de stinga : contra lui
Desnos, Artaud, Ribemont-Dessaignes, Vitrac cari
amenintau sa-1 lunece pe un plan artistic si pe
de alta contra celor cal i cautau sa-1 bage in slujba
materialismului facind din el un instrument de
propaganda comunista : Aragon, Pierre Naville,
Georges Sadoul. Si unii si altii an fost exmatriculati.
Andre Breton a avut, decite on era nevoie,
nu numai obisnuita atitudine leala, ci hotariri rep ezi:
ideii suprarealism au fost sacrificate prietenii si
amintiri comune (1).
Suprarelismul se poate pune in cazuri anumite
in serviciul unei idei politice determinante.
Dar odata actul care a facut necesar ace asta fiind
Indeplinit, artistul trebuie sa-gi reia independents.
Trebuie visat", cum a spus Lenin. Divortul iremediabil
dintre actiune si vis e una din antagonismele
contra carora lupta Andre Breton. fleaceia
gireaza dinsul cecul puterii de emancipare a spiritului.
Pentru Breton cuvintele lui Marx Sa transformam
lumea" si ale lui Rimbaud sa schimbam
viata", fa c un singur cuvint de ordine.
Mai jos transcriu in romineste ultimile pa -
ragrafe din Certificatul oferit de Paul Eluard lui
Aragon, cu ocazia trecerii acestuia pentru anumite
beneficii, in partidul comunist si alaturi de acel
pe care pins eri it invectivase cu bale, Henri
Barbusse :
O indepiini cu aceias dezinvolturti cu care scrip, a doua
zi dupii moartea 1 ui Lenin, Moscoua-Infirma". Inteleg sa fi fost
mereu ispitit sa justifice in ochii nostril pnncipiul unei evolulli
fn salturi (*) care i-ar fi proprice $i care rear permile sa -mi
Cu acest r:rileo au ap5rut si nlacheta Jul Andre Breten,
MISERS DELA POE SI E si o brosurg PAILLASSE! semnatg de cei
rgmasi In grupare.
(*) Pe clod viitorul salt ? $i unde ? (Nora lui P. E).
135