sasa pana, 239p..pdf

macelariti oameni in uniforma ; dar s'a inscenat
autodafeul gindului strins intre tartajele cartilor,
in colectiile revistelor, in pagini de cari fruntea
elitei spiritului s'a lipit in zile si nopti de veghe
bogate in chin si frumuseti. Crematoriul a
vrut sa simbolizeze desfiintarea libertatii de cugetare
si a suprematiei ideii. Deaceia, la 10 mai
1933, durerea a frint universul pe toate meridianele,
pe toate meridianele pe cari Germania le reclama
heghemoniei sale.
Dacg prin absurd mintea ar primi arderea.
pe bustean a scriitorului, condamnarea hirtiei la aceiasi
penaliiate apare (Fara sa excluda tristeta si revolta)
la fel caraghioasa ea si condamnarea,
in evul mediu, a pisicilor sau a gainilor infractoare,
la moarte prin streang. Din secunda in care
a pirasit tipografia, cartea intra intr'o lupta asupra
rezultatului careia nimeni nu poate anticipa
judecata numita printr'o metafora a timpului.
Soarta si valoarea ei sint imanente. Focul, apa
si satirul pot ucide unealta de carne care le-a
zamislit,
dar nu si impune autoritatea lucrului judecat.
Istoria civilizatiei e bogata in exemplificari.
Deocamdata, rusinea de a fi om ramine.
Forta cartilor incinerate e fara hotar. Flacarile
n'au distrus lentila psihanalizei, n'au ucis
poezia marelui liric Heine (nici statuia daramati
in aceleasi incirligate zile negre si zvirlita intr'un
hambar din Hamburg, nu a casunat gloriei poetului
autentic, nici i-a micsorat prezenta), iar spatiut
cu patru dimensiuni continua sa circule in ecvatiile
invatatilor si cuvintul lui Einstein e reclamat
simultan de citeva universitati.
Daca paginile scrierilor condamnate au luminat
pe incendiatori numai citeva ore ca a
noapte turmentata de fulgere si traznete, cenusa
for risipita in toate vinturile continua sa strain-
150