sasa pana, 239p..pdf

Cine zice literaturci, zice comuniune. E vorba
sa stii cu tine impartase,ste literatorul. Se intimpta,
in unele literaturi, ii in literatura francezii in particular,
citeodata, un fenomen ciudat : un scriitor, de
valoarea intiia ci care, la tinipul sdu, an este deloc
ascultat. SO se spund di nu scrie decit pentru el-insusi
? Nu. Dar aceastd intelegere pe care 11t1 o poate
capata imediat in spatiu, nackijduieste s'o capete in
timp; publicul sdu e impreistiat in viitor El romine,
la prima aparentci, bizar, ezoteric; virtutea sa rcimine
nesimtita de altii, calitatile sale neobservate,
Deocamdata cartile de poezii ramin sa si le
schimbe poetii inire ei sau sa decoreze, frumos
legate, bibliotecile citorva snobi.
Dece aprobarea publicului se indreapta spre
mediocritati ? s'a intrebat un poet cu prilejul
unei dezbateri asupra cenusaresei poezia. $i ras-
punsul pentruca si publicul e mediocru, pen-
truca prea multe urechi sint astupate la mesajul
poetilor(1). Dezbaterea era anuntata prin titlul
macelaresc : Trebuie ucisa poezia ? Poezia a
supravietuit simpoziomului... Poetul-aparator a
(1) Inteun articol postum, privitor la Viata cultural A euro
pean5, subtilul Paul Zarifopol citind versurile de mai jos ale poe
tului romtn S5bareanu"
Am lubit °data o feta
Neuinouold
Ca un copil
Ea vede iubireo curota
Dar se crede cu sex-appel
cari circull In ritmul un tango la mods, le comenteazZ :
Dar presupunem cN stet intrebat, de ce, ca exemplu de
culturA, am ales, dintru tnceput acele versuri lirice $i dansante.
Leam ales pentrucS ele fac parte din acele produse de cultura care
In grad eminent, plac unei foarte largi majorltAti. Ele satisfac de
plin trebuintele poelice, muzicale 1i
sentimentale ale unei mase marl
de oameni stnt dar prin aceasta, simptomatIce si indicatoare
milt mai presus dectt altele cari convin trebuintelor unor minori
tati c1;13 ce In ce mai restrinse".
172