sasa pana, 239p..pdf

vietii cotidiane. Pe atunci cercetarile psihanalitice
ale lui Freud si ale elevilor sai erau la
apogeu.
Suprarealismul a fost la inceput un procedeu
nou de scriere poetics. In ce a constat truvaiul
initial, Andre Breton a lamurit in articolul
Entree des Mediums prilejuit de cercetari in cazul
Robert Desnos $i aparut in Litterature, iar dupa
doi ani republicat in Les Pas Perdus (1924) si in
acelas an, in Manifeste du Surrealisme (dupa care
transcriu in romineste paragrafele revelatoare) :
late° sears deci, inainte sa adorm, percepui
atit de net articulat incit era imposibil sa
schimb un cuvint, dar totusi sustras de zgamotu/
vre-unei voci, o fraza destul de bizara care imi
parvenia fara sa alba vreo urma din intimplarile
la cari, cu consimtamintul constiintei mete, ma
gasiam amestecat in acea clips, fraza care imi
palm inzistenta, fraza despre care as indrazni sa
spun ca be tea la geam. Luai repede cunostinta $i
eram gata sa trec mai departe cind caracterul
ei organic ma retinu. Inteadevar aceasta fraza
ma minuna ; n'am retinut-o din nenorocire pins
azi, era ceva parch : Se afla un om taiat in
doua de fereastra"; dar nu putea suferi echivoc,
asa cum era insotita de slaba reprezentare vizuala(*)
a unui om in mers si imbucatatit la jumatatea
inaltimii de o fereastra perpendiculars pe axa
corpului sau. Fara indoiala era vorba de o simpla
ridicare in spatiu a unui om care statea aplecat
la fereastra. Dar aceasta fereastra urmind deplasarea
omului, mi-am dat seama ca aveam de
aface cu imaginea unui tip destul de rar $i
n'am
(*) Pictor, aceasta reprezentare vlzualli, ar fi primal
pentru mine cealaltii. Sint desigur dispoziliile mete prealabile
cart au decis. Din ziva ceia ml s'a intimplat sh concentrez
volunlar atentia asupra aparitillor asem'an'aloare, yi $tiu ell ale
an cedeazii deloc in preciziune fenomenelor auditive. Cu nn
creion 41 o foaie de hirtie mi-ar fi u$or sh le urmez marginile.
Si aid inch n'ar fi vorba sh desenez, ci doar sa decalc.
120