sindromul de detresã respiratorie

Tratament
Profilactic:
prevenirea naşterii premature prin prelungirea sarcinii cu mijloace
tocolitice,
administrarea de corticosteroizi de tip betametazonã, 12 mg la
interval de 24 de ore, 2 doze cu 48 de ore înainte de naştere, sau
dexametazonã, 6 mg, 4 administrãri la 12 ore interval cu 48 de ore
înainte de naştere. Este de preferat să se administreze corticoizi
intramuscular la toate femeile care prezintă probabilitatea de a naşte
între săptămînile 24-34. Terapia cu glucorticoizi prenatali scade
severitatea sindromului de detresă respiratorie şi reduce incidenţa
altor complicaţii ale prematurităţii, cum ar fi hemoragia
intraventriculară, pneumotoraxul, persistenţa canalului arterial,
enterocolita ulceronecrotică, fără a afecta creşterea şi dezvoltarea
pulmonului şi/sau incidenţa infecţiilor.
Curativ:
Tratamentul suportiv
Tratamentul suportiv al oricărui nou-născut prematur şi mai
ales prematur extrem trebuie să ţină cont de manevrarea cît mai
blîndă a acestuia.
a. Menţinerea echilibrului termic prin folosirea incubatoarelor
(hipotermia are efect negativ asupra sintezei de surfactant).
- nou-născutul se plasează într-un incubator la o temperatură de
36,5-37ºC pentru a evita hipotermia şi consumul de O2
- oxigenul administrat trebuie încălzit
b. Oxigenoterapia (în funcţie de saturaţie, PaO2 şi PaCO2):
pe mascã,
sub cort cefalic,
CPAP,
ventilaţie mecanicã.
c. Monitorizarea parametrilor vitali
* frecvenţa cardiacã,
* frecvenţa respiratorie,
* echilibrul acido-bazic
* gazele sanguine
* electroliţi
* glicemie
* hemoglobină, hematocrit
* diureza.
* temperatură
21