dunarea de jos 105 bt.pmd - Centrul Cultural Dunarea de Jos Galati

44
MMX
(continuarea paginii 43)
R:„În esenţă, iubirea este o inefabilă rugăciune.”
Aţi rostit cu sfială, cu smerenie această rugăciune?
V.G: Da, pentru că iubirea este un har cu multiple
conotaţii metafizice. Aşa o consider eu şi nu mi-am putut
concepe viaţa în afara statutului de îndrăgostit. Ar fi un
deşert îngrozitor.
R:„Există şi compromisuri scuzabile.” Dacă aţi făcut
compromisuri şi dacă toate au fost scuzabile...
V.G: În artă m-am ferit de aşa ceva. Prima mea carte a
aşteptat în editură şase ani, pentru că erau acolo cugetări de
genul: „Cine îşi depăşeşte epoca o aşteaptă la răcoare.”
Redactorul de carte, o doamnă adorabilă, mă avertiza mereu:
„Ajungem amândoi la puşcărie!” Iar eu îi replicam hâtru:
„Dacă ne bagă în aceeaşi celulă, accept.” Răsărit (tapiserie)
În viaţă însă, lucrurile sunt mai complicate. Rigiditatea
îţi poate aduce necazuri incomensurabile. Ţie, dar şi familiei.
Am acceptat să fiu, de exemplu, membru de partid, e vorba
de PCR, dar nu am scris niciun cuvânt de preamărire a epocii
şi a conducătorilor „iubiţi”.
R: „Viaţa este un concubinaj de amintiri, trăiri şi
iluzii.” Cu ce vă hrăniţi acum viaţa?
V.G: Cu toate „vitaminele” la care vă referiţi.
R: Aţi ajuns la o vârstă a înţelepciunii. Cum se vede
de la această înălţime lumea şi ce şanse îi daţi?
V.G: Am ajuns la o cotă a vieţii la care nu prea speram.
Am depăşit dealtfel media admisă de statisticile noastre. Ar
cam trebui să mă simt. Mă fac însă că plouă. Este
nemaipomenit să-ţi „tranşezi” timpul numai cum te taie capul.
Citesc, scriu, alerg dimineaţa prin parc, impulsionat uneori
de maidanezi, îmi plimb nepoţii, pe care nu am voie să-i
dojenesc, spun glume pe la petrecerile cu prieteni.
Cât despre lume, nimic nou. Ea îşi vede de-ale ei, nu se
uită în gura noastră. Aşa ne trebuie!
Desigur, suntem subiectivi atunci când aşezăm un
scriitor contemporan pe un piedestal. Şi e firesc, pentru că
relaţiile interumane ne determină uneori la excese de
generozitate. Dar scriitorul Vasile Ghica nu se iluzionează
cu elixirul succesului de vreme ce conştientizează că
,,Victoriile pot fi conjucturale. Importante sunt voluptăţile
luptei”. Ele îi alimentează vigoarea creativă şi îi aduc
zările mai aproape. Iar dacă numele său va rămâne în
timp şi dincolo de timp nu noi o decidem. El însă îi poate
da o determinare. Ştie că ,,Pariul cu eternitatea rămâne
tot opera” şi că ,,Se adună în eternitate cei care ştiu să se
risipească în alţii”. Prin scrisul său se risipeşte în cititori
cu generozitate, cu talent şi emoţie estetică. Schimbarea
prefixului să îi fie de un bun augur, să devină un nou început
şi o motivaţie de a fi! Pentru că, ,,Orice sens al vieţii
trebuie cucerit. Precum o cetate.”
Interviu realizat de
Tănase DĂNĂILĂ
(foto:a.g.secară)
fanteziDICŢIONAR
Artişti plastici gălăţeni (44)
GAVRILĂ-VESA, Mariana - pictor. S-a născut la 16
martie 1957, în Galaţi. A absolvit Institutul de Arte Plastice
„Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, secţia pictură, clasa
profesorului Gheorghe Şaru, promoţia 1980. Membră a
U.A.P. Filiala Bucureşti. Expoziţii personale: 1986, Galeria
Atelier 35, Bucureşti; 1993, 1996, 2001, Galeria Căminul Artei,
Bucureşti; 1999, Galeria de Artă Hanul cu Tei, Bucureşti;
2001, Sala Rondă, cercul Militar Naţional, Bucureşti; 2002,
Sala Eforie, Cercul Militar Naţional, Bucureşti; 2003, Galeria
mică Orizont, Bucureşti; 2005, Galeria Orizont, Bucureşti;
2007, 2009, Galeria Irecson, Bucureşti. Participări la expoziţii
de grup şi naţionale: 1984-1995, Expoziţii municipale, Muzeul
Naţional de Artă, Sala Dalles, Teatrul Naţional, Bucureşti;
1985, Expoziţia republicană, Sala Dalles, Bucureşti; 1985,
1986, Târgul de Artă, Sala Dalles; 1987, Muzeele de Artă
Oradea şi Buzău; 1996-2004, Saloane de Artă Bucureşti,
Galeria Orizont, Muzeul Literaturii, Sala Eforie, Sala Dalles,
Galeria Căminul Artei, Galeria Artelor; 1997,1998, Salonul de
pastel şi Salonul de acuarelă, Cercul Militar Naţional,
Bucureşti; 1998-2004, Saloanele Moldovei, Bacău-Chişinău;
1998-1999, Bienala de Pictură, Muzeul de Artă, Reşiţa;
Expoziţia de pictură „Peisaj”, Fundaţia Barcelo, Palma de
Mallorca, Spania; 1999, Salonul Internaţional de Desen,
Arad; 2002, Salonul de Artă, Piatra Neamţ; Salonul de Grafică,
Cercul Militar Naţional, Bucureşti; 2003-2004, Schop-Art,
World Trade Center, Bucureşti; 2006, Concursul Naţional
de Pictură, Castelul Grafică, zburator, Sculptură acvatinta, şi 620x760 Artă Decorativă mm „N. N.
Tonitza”, Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad; Expoziţie de