dunarea de jos 105 bt.pmd - Centrul Cultural Dunarea de Jos Galati
dunarea de jos 105 bt.pmd - Centrul Cultural Dunarea de Jos Galati
dunarea de jos 105 bt.pmd - Centrul Cultural Dunarea de Jos Galati
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
44<br />
MMX<br />
(continuarea paginii 43)<br />
R:„În esenţă, iubirea este o inefabilă rugăciune.”<br />
Aţi rostit cu sfială, cu smerenie această rugăciune?<br />
V.G: Da, pentru că iubirea este un har cu multiple<br />
conotaţii metafizice. Aşa o consi<strong>de</strong>r eu şi nu mi-am putut<br />
concepe viaţa în afara statutului <strong>de</strong> îndrăgostit. Ar fi un<br />
<strong>de</strong>şert îngrozitor.<br />
R:„Există şi compromisuri scuzabile.” Dacă aţi făcut<br />
compromisuri şi dacă toate au fost scuzabile...<br />
V.G: În artă m-am ferit <strong>de</strong> aşa ceva. Prima mea carte a<br />
aşteptat în editură şase ani, pentru că erau acolo cugetări <strong>de</strong><br />
genul: „Cine îşi <strong>de</strong>păşeşte epoca o aşteaptă la răcoare.”<br />
Redactorul <strong>de</strong> carte, o doamnă adorabilă, mă avertiza mereu:<br />
„Ajungem amândoi la puşcărie!” Iar eu îi replicam hâtru:<br />
„Dacă ne bagă în aceeaşi celulă, accept.” Răsărit (tapiserie)<br />
În viaţă însă, lucrurile sunt mai complicate. Rigiditatea<br />
îţi poate aduce necazuri incomensurabile. Ţie, dar şi familiei.<br />
Am acceptat să fiu, <strong>de</strong> exemplu, membru <strong>de</strong> partid, e vorba<br />
<strong>de</strong> PCR, dar nu am scris niciun cuvânt <strong>de</strong> preamărire a epocii<br />
şi a conducătorilor „iubiţi”.<br />
R: „Viaţa este un concubinaj <strong>de</strong> amintiri, trăiri şi<br />
iluzii.” Cu ce vă hrăniţi acum viaţa?<br />
V.G: Cu toate „vitaminele” la care vă referiţi.<br />
R: Aţi ajuns la o vârstă a înţelepciunii. Cum se ve<strong>de</strong><br />
<strong>de</strong> la această înălţime lumea şi ce şanse îi daţi?<br />
V.G: Am ajuns la o cotă a vieţii la care nu prea speram.<br />
Am <strong>de</strong>păşit <strong>de</strong>altfel media admisă <strong>de</strong> statisticile noastre. Ar<br />
cam trebui să mă simt. Mă fac însă că plouă. Este<br />
nemaipomenit să-ţi „tranşezi” timpul numai cum te taie capul.<br />
Citesc, scriu, alerg dimineaţa prin parc, impulsionat uneori<br />
<strong>de</strong> maidanezi, îmi plimb nepoţii, pe care nu am voie să-i<br />
dojenesc, spun glume pe la petrecerile cu prieteni.<br />
Cât <strong>de</strong>spre lume, nimic nou. Ea îşi ve<strong>de</strong> <strong>de</strong>-ale ei, nu se<br />
uită în gura noastră. Aşa ne trebuie!<br />
Desigur, suntem subiectivi atunci când aşezăm un<br />
scriitor contemporan pe un pie<strong>de</strong>stal. Şi e firesc, pentru că<br />
relaţiile interumane ne <strong>de</strong>termină uneori la excese <strong>de</strong><br />
generozitate. Dar scriitorul Vasile Ghica nu se iluzionează<br />
cu elixirul succesului <strong>de</strong> vreme ce conştientizează că<br />
,,Victoriile pot fi conjucturale. Importante sunt voluptăţile<br />
luptei”. Ele îi alimentează vigoarea creativă şi îi aduc<br />
zările mai aproape. Iar dacă numele său va rămâne în<br />
timp şi dincolo <strong>de</strong> timp nu noi o <strong>de</strong>ci<strong>de</strong>m. El însă îi poate<br />
da o <strong>de</strong>terminare. Ştie că ,,Pariul cu eternitatea rămâne<br />
tot opera” şi că ,,Se adună în eternitate cei care ştiu să se<br />
risipească în alţii”. Prin scrisul său se risipeşte în cititori<br />
cu generozitate, cu talent şi emoţie estetică. Schimbarea<br />
prefixului să îi fie <strong>de</strong> un bun augur, să <strong>de</strong>vină un nou început<br />
şi o motivaţie <strong>de</strong> a fi! Pentru că, ,,Orice sens al vieţii<br />
trebuie cucerit. Precum o cetate.”<br />
Interviu realizat <strong>de</strong><br />
Tănase DĂNĂILĂ<br />
(foto:a.g.secară)<br />
fanteziDICŢIONAR<br />
Artişti plastici gălăţeni (44)<br />
GAVRILĂ-VESA, Mariana - pictor. S-a născut la 16<br />
martie 1957, în Galaţi. A absolvit Institutul <strong>de</strong> Arte Plastice<br />
„Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, secţia pictură, clasa<br />
profesorului Gheorghe Şaru, promoţia 1980. Membră a<br />
U.A.P. Filiala Bucureşti. Expoziţii personale: 1986, Galeria<br />
Atelier 35, Bucureşti; 1993, 1996, 2001, Galeria Căminul Artei,<br />
Bucureşti; 1999, Galeria <strong>de</strong> Artă Hanul cu Tei, Bucureşti;<br />
2001, Sala Rondă, cercul Militar Naţional, Bucureşti; 2002,<br />
Sala Eforie, Cercul Militar Naţional, Bucureşti; 2003, Galeria<br />
mică Orizont, Bucureşti; 2005, Galeria Orizont, Bucureşti;<br />
2007, 2009, Galeria Irecson, Bucureşti. Participări la expoziţii<br />
<strong>de</strong> grup şi naţionale: 1984-1995, Expoziţii municipale, Muzeul<br />
Naţional <strong>de</strong> Artă, Sala Dalles, Teatrul Naţional, Bucureşti;<br />
1985, Expoziţia republicană, Sala Dalles, Bucureşti; 1985,<br />
1986, Târgul <strong>de</strong> Artă, Sala Dalles; 1987, Muzeele <strong>de</strong> Artă<br />
Ora<strong>de</strong>a şi Buzău; 1996-2004, Saloane <strong>de</strong> Artă Bucureşti,<br />
Galeria Orizont, Muzeul Literaturii, Sala Eforie, Sala Dalles,<br />
Galeria Căminul Artei, Galeria Artelor; 1997,1998, Salonul <strong>de</strong><br />
pastel şi Salonul <strong>de</strong> acuarelă, Cercul Militar Naţional,<br />
Bucureşti; 1998-2004, Saloanele Moldovei, Bacău-Chişinău;<br />
1998-1999, Bienala <strong>de</strong> Pictură, Muzeul <strong>de</strong> Artă, Reşiţa;<br />
Expoziţia <strong>de</strong> pictură „Peisaj”, Fundaţia Barcelo, Palma <strong>de</strong><br />
Mallorca, Spania; 1999, Salonul Internaţional <strong>de</strong> Desen,<br />
Arad; 2002, Salonul <strong>de</strong> Artă, Piatra Neamţ; Salonul <strong>de</strong> Grafică,<br />
Cercul Militar Naţional, Bucureşti; 2003-2004, Schop-Art,<br />
World Tra<strong>de</strong> Center, Bucureşti; 2006, Concursul Naţional<br />
<strong>de</strong> Pictură, Castelul Grafică, zburator, Sculptură acvatinta, şi 620x760 Artă Decorativă mm „N. N.<br />
Tonitza”, Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad; Expoziţie <strong>de</strong>