14.05.2013 Views

dunarea de jos 105 bt.pmd - Centrul Cultural Dunarea de Jos Galati

dunarea de jos 105 bt.pmd - Centrul Cultural Dunarea de Jos Galati

dunarea de jos 105 bt.pmd - Centrul Cultural Dunarea de Jos Galati

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

IN MEMORIAM<br />

Ioan Brezeanu s-a născut la 27 februarie 1916, la Ludişor,<br />

în ju<strong>de</strong>ţul Braşov; a absolvit şcoala primară în satul natal,<br />

liceul „Gheorghe Lazăr” din Sibiu; Facultatea <strong>de</strong> Litere şi<br />

Filosofie din Bucureşti; Doctor în filologie cu teza „Colindul<br />

laic în zona Dunării <strong>de</strong> <strong>Jos</strong>”.<br />

Dintre lucrările publicate <strong>de</strong> domnia sa amintim:<br />

Valori ale culturii populare din zona <strong>de</strong> sud a<br />

Moldovei, Colin<strong>de</strong>le <strong>de</strong> la Dunărea <strong>de</strong> <strong>Jos</strong> - ritual şi<br />

poetică. La izvoarele cântecului folclor literar din ju<strong>de</strong>ţul<br />

Galaţi, Pe-un picior <strong>de</strong> plai, culegere <strong>de</strong> folclor poetic din<br />

regiunea Galaţi, În vadul Brăilei folclor literar din zona<br />

Dunării <strong>de</strong> <strong>Jos</strong>, Galaţi. Biografie spirituală. Profesor doctor<br />

la Universitatea „Dunărea <strong>de</strong> <strong>Jos</strong>” Galaţi, <strong>de</strong>can, prorector şi<br />

rector al Universităţii.<br />

Distincţii primite:<br />

Cetăţean <strong>de</strong> onoare al municipiului Galaţi;<br />

International Association of Educators for Peace<br />

Diploma of Honour Prof. univ. dr. Ioan Brezeanu in<br />

recognition for outstanding service to community and<br />

notablc concern for all people;<br />

Membru <strong>de</strong> onoare al societăţii culturale Ginta Latină,<br />

„Virtus Daco - Romana Rcdiviva” şi preşedinte <strong>de</strong> onoare al<br />

filialei Galaţi a Societăţii;<br />

Senator <strong>de</strong> onoare al Universităţii<br />

„Dunărea <strong>de</strong> <strong>Jos</strong>” Galaţi;<br />

Membru <strong>de</strong> onoare al Ligii <strong>Cultural</strong>e pentru unitatea<br />

românilor <strong>de</strong> pretutin<strong>de</strong>ni;<br />

Diplomă <strong>de</strong> onoare şi medalia jubiliară „50 ani <strong>de</strong><br />

învăţământ superior la Galaţi”;<br />

Membru al Societăţii <strong>de</strong> Ştiinţe Filologice din România;<br />

Cavaler al ordinului „Steaua României” cu spa<strong>de</strong><br />

„Panglică <strong>de</strong> virtute militară” şi „Frunze <strong>de</strong> Stejar;<br />

Premiului primăriei municipiului Galaţi pentru întreaga<br />

activitate <strong>de</strong> culegere şi valorificare a folclorului din spaţiul<br />

Moldovei <strong>de</strong> Sud şi pentru activitatea editorială <strong>de</strong> excepţie;<br />

Premiul <strong>Centrul</strong>ui <strong>de</strong> Creaţie populară Galaţi pentru arhiva<br />

personală <strong>de</strong> etnologie şi folclor şi pentru lucrările publicate.<br />

Dumnezeu să-l odihnească în pace!<br />

(continuarea <strong>de</strong> la pag. 15)<br />

Ioan Brezeanu<br />

1916 - 2010<br />

“Las Galaţiului 65 <strong>de</strong> volume care înseamnă aproape<br />

4800 - 5000 <strong>de</strong> fapte folclorice adunate <strong>de</strong>-a lungul vremii...”<br />

Îmi aduc aminte <strong>de</strong> un profesor <strong>de</strong> istorie, ne uitam<br />

toţi elevii la el: tânăr, sobru, impecabil, dar trist. Venise <strong>de</strong><br />

pe front. Ne preda istoria, mai toţi îi sorbeam vorbele şi<br />

apreciam lecţiile predate cu mare atenţie. Abia după ani miam<br />

dat seama <strong>de</strong> tristeţea sa, profesorul Ioan Brezeanu fusese<br />

la marea bătălie <strong>de</strong> la Oarba <strong>de</strong> Mureş” (Carol Diaconu,<br />

Galaţi, fost elev)<br />

CRONICA DE CENACLU<br />

<strong>de</strong>spre textele următoare. a.g.secară, pentru prima oară, a apreciat textele în sensul că <strong>de</strong> data asta Florin Buzdugan a ştiut un<strong>de</strong> să taie,<br />

având o anume claritate. Sunt texte banalizate pe-alocuri; sună bine, dar sunt şi uşor prozaice. Andrei Velea a continuat seria, şi a spus<br />

că se poate observa o concizie a textelor, unitate textuală. Însă, fiindcă Florin Buzdugan are <strong>de</strong>ja o oarecare experienţă în materie <strong>de</strong> şedinţă<br />

<strong>de</strong> cenaclu, i se pare că acesta încă se-ascun<strong>de</strong> în spatele unor i<strong>de</strong>i<br />

puerile. Acesta trebuie să iasă din această cochilie în care s-a ascuns,<br />

trebuie să prindă mai mult curaj şi să înţeleagă faptul că nu se joacă cu<br />

luna şi cu stelele în poezia contemporană. Nu mai poţi continua aşa în<br />

poezia contemporană. Astăzi efectiv trebuie scris în poezie felul în care<br />

iei stelele şi le arunci înspre fiinţa iubită, aşa cum spui în poemul în<br />

cauză. Trebuie să prinzi mai mult curaj, efectiv să <strong>de</strong>vii corupt în materie<br />

<strong>de</strong> poezie. Cristina Sava a fost avocatul diavolului şi a spus că, faţă <strong>de</strong><br />

„turele” trecute, nu mai sunt la fel <strong>de</strong> mecanice, parcă a mai pus puţin<br />

suflet în poemele sale. Valeriu Valegvi a fost <strong>de</strong> părere că aici textele sunt<br />

mai aerisite, expuse umorului involuntar. Se impune o abordare mai<br />

bărbătească a jocului şi nu a jucării jocului. Potenţialul artistic este<br />

totuşi real.<br />

Cei interesaţi <strong>de</strong> participare în cadrul cenaclului sunt aşteptaţi la<br />

Sala cu pian sau la Mansardă, la ora şase seara (18:00 sau 6:00 p.m.), o<br />

dată la două săptămâni, în ziua <strong>de</strong> luni. A consemnat Florin Buzdugan.<br />

MMX

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!